Adoptarea noii Constituții a României

Într-o seară am auzit un beţiv cum cînta în tramvai un fel de parodii politice după cîntece româneşti cunoscute, Primul cîntec începea tinguios cu propoziţia „Parlament cu 300 de oi“ şi stirnea călătorilor un haz nebun, menit să-i mai dezmorţească în aerul lugubru al tramvaiului care se clătina bolnav și aproape neputincios pe liniile uzate. Cînd betivul a început al doilea cîntec, „Iliescu mută-ţi cuibul şi. te du“, feseniştii din vagon şi chiar independenţii au început să-şi manifeste indignarea prin huiduieli, tropăituri sau mormăituri politice dezaprobatoare construite pe cuvintul mamă, -

„Am rămas cu titiul primului cîntec şi-am început să mă gîndesc la parlumentarii care în fiecare - seară, invitaţi sau nu,-îmi intră în casă pe acest canal luminos care nu răspindește decit ceaţă şi ambiguitate. Domnii

parlamentari au prins gustul puterii,

“a! jocului politic şi transpiră, zi de zi, pentru binele ţării. Se consideră aleşii poporului şi cei mai mulţi dintre ei se amăgesc cu ideea că au fost votaţi mai ales pentru meritele lor ştiinţifice, pentru caratele lor morale sau pentru izbînzile lor profesionale. După cum vorbesc nu lasă impresia că ar realiza faptul că au fost aleşi la grămadă, în numele trandafirului, adică al acelui val de entuziasm stîrnit de căderea dictaturii. Domnii parlamentari în discursurile lor zilnice încearcă să ne arate cit de pătrunşi sînt de misia lor. Vor să arate că pun în slujba ţării tot ce au ei mai bun. Numai că privindu-i din scaunul nepu- - tincios al telespecialorului îţi dai seama că în cazul celor mai mulţi acest „mai bun” esfe atît cît este şi e foarte puţin faţă de ce avem nevoie. Dacă în CPUN nu am avut decit o adunătură de vaniioși, o masă de manevră

NSTITUŢIA?

pentru votat interesele celor abili, speranţele noastre că alegerile ne vor aduce în Parlament oameni. de înaltă ținută se risipesc, dacă nu cumva s-au si risipit pină acum. Aleşii. noștri nu depăşesc nivelul unor tehnicieni veterinari sau preşedinţi de sindicat promovaţi pe la comună sau pe la iudeţ. Aterizarea lor în Parlament, dincolo de marea procopseală financiară (pină la urmă trebuie să recunoaştem că pe la slujbele lor obişnuite ar fi fost oameni de cel mult 3000—3500 de lei), rămine una din marile cocoașe politice ale perioadei de reconstrucţie a României.

Citese Monitorul oficial și descopăr producţiile. istorice ale parlamentarilor noştri. Apoi încep să mă gîndesc la cine a ridicat mîna pentru a da putere de lege acelor texte. Alexandru Bârlădeanu, Dan Marțian, Dan Iosif, „Vasile Moiş, Constantin Sorescu, Viorel Faur, un domn Mischie, Vasile Văcaru, Barbu Popescu. Parcă aş înşira un comitet de stradă sau de scară de bloc, Oricit m-aş strădui, nu pot să mi-i imaginez ca parlamentari. Din păcate, o bună perioadă de timp vom trăi după gîndirea acestor oameni. Ne-

norocirea noastră este că aceşti oa__meni vor vota și constituţia României.

Fa va avea pulere de lege şi va trebui să ne supunem. Dar nici un tribunal şi nici o instanţă nu mă poaie obliga la consideraţia faţă de acești compatrioți pe care, cu multă îngăduință, nu-i pot vedea decit în conducerea unei cooperative agricole de producție, datoare statului român cu cîteva milioane. Singura “mea consolare este că în ciuda miîndriei lor de parlamentari, măcar istoria va face dreptate, şi-i va măsura de la genunchiul broaștei în jos sau în sus.

CORNEL NISTORESCU

Cea mai importantă misiune a primului nostru Parlament, elaborarea şi adotarea, Constituţiei, e privită, se pare, cu destulă uşurătate. Impiesia e creată în primul rind de participarea la dezbateri, care se află mereu sub semnul incertitudini. Nu ştie nimeni cu precizie ciți parlamentari participă la şedinţe, în- „irucit însumarea voturilor, numărate de doi secretari care aleargă printre rinduri, conduce mereu la rezultate —fluctuante. Cum se numără voturile senatorilor flaţi la balcon e un prilej, de comedie mută. Secretarul se postează în mijlocul sălii şi cu capul dat pe spate și mina ridicată în aer bate tactul rotindu-se în jurul axei pină cind ajunge cu ochii în albastrul drapelului fixat deasupra pezidiu1ui, apoi se îndreaptă ginditor și ezitant să-şi comunice rezultatul. În aceste condiţii, contestaţiile nu mai au de ce să mire pe nimeni. Nu o dată, promotor unor amendamente respinse au protestat convinși că s-a comis 0 fraudă, Domnul Dan Marțian a propus impăciuitor ca la următoarea intrunire a. Constituantei grupurile parlamentare să-şi delege reprezentanți pentru suprăvegherea. serutinului. Sistemul acesta de vot prin ridicare de mină, din simplu ce părea, se complică indefinit intr-un joc de suspi-

ciuni şi supravegheri, reciptoce.

Variația totalului de votanţi are şi o altă explicaţie. Regulamentul de funcționare nu impune parlamentarilor prezența în sala de şedinţe decit în momentul votului. Discuţiile pot fi (eventual) urmărite şi de pe culoare prin intermediul difuzoarelor (mai puțin de la bufet) dar sala este părăsită chiar şi în aceste momente, fără riscul de a perturba, formal, decizia, atita vreme cit cvorumul este! indeplinit. În situaţiile de relativ echilibru al opţiunilor, voturile celor absenţi ar fi putut însă (cel puţin teoretic)

să încline balanța în partea opusă. Acest

nu nelinișteşte pe cei care consiprobabil, că tezele pentru Constituție! trebuie adoptate cit mai repede şi

ÎN LOC DE CRONICĂ PARLAMENTARĂ

Replici dure,

vacarim

în orice formă. Ridicarea de mină, (activitate decizională, cura se numeşte) nu mai este obligatorie, atita vreme cit sint destui aceia care s-o facă. Absenteismul acesta are mai multe cauze, care nu ne sint foarte clare. Nu poate îi vorba însă decit de o anumită frustrare legată de mersul lucrărilor. Un senator E.S.N. mărturisea de-a dreptul unui coleg că nu mai vine la lucrările Constituantei : „Ce facem noi, Constituţie pentru minorităţi ? N-o facem pentru poporul român ?*. Întrucit nu ştim care era, concret, cauza indispoziţiei sale, o punem pe seama paragratelor privitoare la minorităţi şi la dezbaterile desfăşurate pe marginea lor. În şedinţa de miercuri, (6 martie), teza 7 din anteproiectul de, Constituţie a suscitat discuţii aprinse. În paragraful al doilea se precizează că statul „recunoaşte și garantează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii tuturor minorităților naţionale în toate domeniile vieţii economice, politice, culturale, religioase, juridice și sociale. (S.n.) Orice discriminare este pedepsită prin lege“. Domnul senator Radu - Ceontea, propune suprimarea fragmentului subliniat, întrucit este redundant. Se votează, în modalitatea descrisă mai Sus, şi amendamentul se respinge cu 0 mică diferență de voturi. Domnul Ceontea protestează zgomotos considerind nu doar că

voturile i-au fost furate la numărătoare,

general

dar că s-a produs și o manevră de natură să-i saboteze inițiativele: grupul parlamentar F.S.N, s-a scindat, cei de la balcon. votind pentru adoptarea amendamentului, iar cei din sală, aflaţi sub directa supraveghere a domnului Marțian,

votind împotrivă. Prima parte a şedin= ței se incheie cu un adevărat scandal, domnul _Ceontea şi domnul Marțian

schimbind replici dure pe fondul vacarmului general. („Mai rămine să vă faceţi armată de secui“, a lansat “ senatorul P.U.N.R, la ieșirea din sală). La reluare s-au discutat, în mod surprinzător, într-o atmosieră mai calmă, alineatele 2 și 3 din teza nr. 7, unde se precizează că singurul criteriu de constituire a unui partid este cel politic. “ Domnii Mihai Carp, D. Lăzărescu (P.N.L), Eckstein. și Kozsokâr (U.D.M.R.), propun, primii, înlocuirea ultimelor paragrate cu o formulare nouă, iar ceilalți suprimarea ultimului paragrat în aşa fel încit să nu se înțeleagă că un partid etnic ar fi ilegal. În grupul U.D.M.R. se vehicula ideea retraderi din Parlament în cazul În care teza 7 ar fi votată în forma. iniţială. Asigurări de ultim moment, că „va fi bine pină la urmă“, venite de la inalte cercuri politice, i-au determinat pe ma=- ghiari să primească în linişte respingerea amendamentelor. A rămas însă Îngrijorarea că aflarea acestei vești ar putea provoca noi tulburări interetnice în Transilvania.

In nceastă atmosferă viciată, lucrările avansează ca un vehicul greu şi Constituanta riscă să atingă termenul la care va fi, potrivit Legii electorale, dizolvată. Domnul Al. Bârlădeanu, mai inainte de a se cufunda în somnul lung de dupăamiază (în şedinţa de miercuri 6 martie), deturnează fondul problemei, insinuind 0 acuzaţie la adresa opoziţiei. — Discuţiile prelungite, amendamentele inutile, fac jocul — susține preşedintele Senatului — acelora care sint interesaţi ca Adunarea să fie dizolvată, şi Constituţia să fie elaborată de o altă Constituantă, Se sugercază astfel, parlamentarilor, sub amenințarea termenului fatidic și a disereditării, să renunțe la deliberările prelungite şi să aprobe tezele anteproiectului tale auale. Ne-am intrebat mereu în ce fel poate fi dirijată decizia, dar acum, iată, domnul Al. Bârlădeanu ne-a oferit un răspuns,

în continuarea aceleiași ședințe a trela ritmul a fost simțitor, accelerat, aprobin= du-se inclusiv teza 18 de la Titlul intii, Amendamentele au fost întimpinate cu nerăbdare iritată de majoritate, care şi-a însuşit bine lecţia domnului Bârlădeanu.

S-au respins printre altele două amendamente, de maximă importanță, al căror efect major nu poate fi apreciat decit într-o perspectivă mai Indepărtată. Domnul 1. Raţiu a propus să se precizeze că statul „garantează proprietatea, indiferent de forma sa juridică“, ceea ce ar anula de la bun început orice intenţie discriminatorie din partea — statului. La un alt articol, domnul R. Câmpeanu, însistă (in opoziţie explicită cu Legea privind funcționarea şi organizarea “ Consiliului Suprem de Apărare a Țării) să se interzică utilizarea altor forțe decit cele care aparțin Ministerului de Interne la restabilirea (n situații excepționale) a ordinii de drept. Implicaţiile. le bănuim cu toţii şi e inutil să mai insistăr. BI

HORAȚIU PEPINE

OCHIUL DE LEMN

Spaima, candoarea şi ura

N-am reuşit să urmârese integral nici una dintre emisiunile „Veniţi cu noi

„spectacol“, generoşii sponsori cadoriseau Un student basarabean tocmai cu... un

programul doi” ale reâlizatorului. Mihai ceas!!! Scăpări ? “Umor negru? Cu Tatulici, Nimeream, din greşeală, Juni altă ocazie în direct, m-au marcat produpă-amiaza, peste! acest exercițiu osir- fund cogitațiile: dceluiași Tatulici, care dios al sponianeităţii în direct, şi după trăgea concluzii despre calitatea muncii maximum 1. de oră de vizionare, dicta- în România în urma unui concurs de torial şi nedemocratie, opream, pentru bătut cuie în studioul Televiziunii,

întreaga seară în cuts, televizorul. Nu ascund că realizatorul . şi. realiza-

unea din

Am avut insă răbdare cu emi; i 11 martie. În primul rind, fiindcă, în urmă cu 0 săptămină, invitaţii domnului Tatulici au găsit, în marea lor majoritate, tonul potrivit pentru a pomeni cum se cuvine pe Toma Caragiu. În al doilea rind, pentru că programul TV anunta invitați Muştri: Loredana Groza, Dan 1osif, Vali Sterian, Valeriu Bucurescu,

rea imi sint, deopotrivă, antipatice. Personalitatea _realizatorului va rămine, desigur, încrustată cu litere de foc în cartea de aur a neamului, ce zic ei a neamurilor. Păi cine o mai fi vorbit Pariamentului țării sale. despre negustoria cu chiloţi din timpuri nu demult apuse ? Singur. Tatulici Mihai, om persuasiv. şi fire prietenoasă, care îşi lăţeşte. pe trei

Song ete. Copiti revolutiei n-au incăpu'. ore de emisie (au fost odinioară chiar. 4) fiecare după numele lui, pe afişul altfel Părerile, Opiniile, Impresiile, Simţăminatractiv al emisiuni tele.

Reslizatorul și întimplările lui televizate Dar să revenim la emisiunea din 11

în direct au antecedente remarcabile. Îmi amintesc de Sala Polivalentă, pe care Tatulie! o umpluse cu un public pregătit pentru un concert rock, și de momentul penibil al serii, în care Grigore Vieru era fluiera+ de colectivitate ca o babă ce se căzneste să facă strip-tease într-un bar plin de cowboy beţi. în cadrul aceluiaşi

martie. Am văzut şi am ascultat pe Aurel Dumitraşcu, pe Horia Stănescu şi pe toți ceilalți copii ai lui decembrie şi al lui Dumnezeu. Aceste făpturi minunate, care, atunci s-au dus acolo, pur şi simplu. Destui dintre noi n-am fost în stare să mergem și să privim călăi în ochi înainte ca ei să apese pe trăgaci. Este

de-a dreptul halucinantă amintirea acelor zile, care au aşezat faţă în față dezarmania nepăsare a jeriliților şi neputinta agresivă a unui partid ale cărui

virfuri“ declară azi, cu seninătate, că nu se putea evita vărsarea de. singe, fiindcă, Ceauşescu era, vezi Doamne, reales-la-alpaișpelea-congres. Ce instanță ar putea certifica aceşti copii drept „revoluționari autenticii? Pentru acele zile şi nopți, fiecare dintre ei are taina sa adincă, unde s-au altoit spaima, candoarea şi ura — miresme tari ale maturității puţinilor lor ani.

Dar domnul Tatulici e dornic să-i expună, alături de interpreți de muzică ușoară, de senatori şi de Dumitru Dincă. Mihai Tatulici nu e numai realizati este şi antologie. Ne-a anunţat, din capul locului, că vom avea de-a face cu „Jocurile și concursurile de împrejurări” ale copiilor revoluţiei române“. Alte citeva 22 decembrie a început îmsalamului, şi a elolanului, şi a a tăcut vorbire și despre „accesul existențial (al maturilor n.n.) la ciolan“. Dar cite nu s-au spus în aceste trei ceasuri... Glume iuți despre ghivecele lui Dan Iosif, adevăruri sfiicioase şi tari — „unii mor în revoluții, periculoși sint cei care rămin“ (Vali Sterian). Cu ochii dilataţi nepermis de mult, Dumitru Dincă cerea identificarea grabhică a milițienilor şi aspra lor pedepsire. Aici a căzut, timid şi uriaș, răspunsul Nicoletei, un alt copil minunat, al cărei tată fusese bătut sub ochii ei în decembrie : „Eu nu pot să judec pe nimeni“.

N-a lipsit nici Loredana (Groza), iar

realizatorul pu s-a putut abține să nu difuzeze cintârea „Bună seara, iubito 1. Clipul, făcut la repezeală în decembrie "89, cînd Ion Caramitru era „la putere“, e tot ce poate fi mai jalnic în materie! Știu că Ion Caramitru, exasperat de situația penibilă_ creată de inițiativa mon tării imaginilor revoluției printre zulufii Loredanei (Groza), a cerut televiziunii să evite, difuzarea acestui material mirabil. Dar Tatulici, nu şi nu, Dinsul ne trezeşte stfel nostalgiile Crăciunului '99, A mai apârut şi un băiat, emoționat, cu o revistă ce avea tipărit pe copertă Chipul Minţuitorului.

în mijlocul acestul balamuc tatulician, cuminţi şi teferi — copiii Jui decembrie. Și ai lui Dumnezeu, Ingerul fiecăruia a păzit ca mucenicia să nu se irosească penibil şi spectacular. N-avem dreptul să uzăm niste simboluri. înalte, care, cu sprijinul indeluneatei şi stingacei între= buințări, se exprimă pe la cozi în enunțuri de genul: „Ce-mi tot povestești, domile, chestiile-alea cu revoluția 1? [*.

Finalul realizării realizatorului fu _măreţ. Dirijorul Mihalea, după citeva piruete gingaşe si vreo trei consideraţii existenţiale, a dirijat Ține-mi şi mie măgarul în limba engleză, precum şi Hel rup, bum, în limba lui Chivu Stoica. Dacă a fost o glumă, dinsa a fost sinistră, Dacă a fost o aluzie la zorii noi ai comunismului în România, puteaţi fi mai direcţi, domnu! dirijor. Aveţi în repertoriu, nu-i asa, şi „Şapte văi şi-o vale-adincă (bis) / Aolică, dodă / P'aici lupii mă măniacă, Măi 1

SORIN FAUR

9 ultimele evoluții

pe un fundal melodic evocind o

ale redacţiei Viața spirituală sint în toate sensurile e pe de o parte mici ghiduşii, destul de amuzante, ca acel clip al lui Sorin Hobana cu fotbaliştii care iși fac cruce,

religie“ SF e altfel, interviul cu I.P:S. Daniel a suferit puternic de conven-

MASS-MEDIA ÎN PAS DE DEFILARE

TEAMA DE A

“| Vonalism e să mai comentăm faptul că întrebările s-au nimerit să fie de

citeva ori mai lungi deci: răspunsurile, ori această practică este atit de răspindită printre neprofesioniştii televi-

loc comun ? e repetată şi întărită de suficiente ori, o

ziunii, că a devenit

prostie se poate, la o adică, şi clasiciza O domnul Dumitru Graur, omnipotent pe ecran de cu revolta lui Cornel Pumnea, a comentat magistral partida de fotbal Steaua — Universitatea Craiova e cel mai de admirat jueru a fost sinceritatea comentatovului E recunosc sincer că am pierdut şirul cartonașelor, mărturisea

Graur, dezinvolt e dar, iată că şi co: pu'eru! din. studio pierduse, şirul e că e și el om e așa nu mai aflarăm noi cite cartonașe au fost e dar ar fi fost păcat ca dl. Graur să-și fi stricat bunătate de partidă cu asemenea chestii mărunte E foarte bun filmul despre comemorarea lui Liviu Babes e cadre în general fixe dar montate abil. atmosferă mai mult poetică decit politică e cum: nu vă amintiţi să-l fi văzul ? 0 păi, nici nu l-aţi văzut, întrucit Televiziunea Română nu l-a difuzat e desi nu se striga nicăieri „Jos Iliescu: Q dar exemplul unui om care şi-a dat foc pentru a protesta împoiriva dictaturii este probabil consid

rat nociv de redacția Actualităţi e

sau calitatea filmului a deranjat. prin comparaţie cu cele realizate în televiziune ? e „Ieri, la Casa de Cultură a Ministerului de Interne s-a desfăşurat un atractiv spectacol artistic, dedicat

frumoaselor doamne și domnişoare care lucrează în acest minister (..) A fost prezent domnul ministru Doru

Viorel Ursu. Surpriza spectacolului a constituit-o parada model noilor costume ale trupelor de poliţie şi jandarmerie, prezentată în pas adecvat de simpaticii lucrători al acestui, minister“ e nu e o glumă de 1 aprilie și nici un remake autohton după Fellini e ci

un citat din d]. Dumitru Manolache, preluat din cotidianul Tineretul liber de joi, 1 martie 191 E cu mi-

lioane cu ot ziarul Azi nu devine mai inspirat decit era inainte e titlu, în mumărul de miercuri, 6 martie: „Sot'-i e. sublitlu : „Joc de cuvinte : :30t- (in limba franceză) = prost“. e proastă părere mai are dl. Mihai Cludei despre cititorii ziarului Azi E oare ce părere isi formează cititorii ziarului Azi citind pe dl. Mihai Ciulei ? E activitatea SOTI îi amintește domnului Ciulei de acțiunea virusului HIV, pur- = tător de SIDA e ce figuri de stil mai fac și băieţii ăştia de la ziarul guvernamental e sau poate că nu este toc-

LUA 0 POLIȚIE

mai un ziar guvernamental, căci domnul Răsvan Popescu ne spune în penultimul Expres că guvernul nu are ziar e ziarele Frontului nu sint şi ale guvernului ? e ce ar mai trebui să facă pentru a fi, să dea cite:un interviu cu Petre Roman pe zi ? e probabil e revista Agora a Forumului Antitotalitar din Cluj este în continuare foarte antitotalitară E altceva despre ca nu mai avem mare lucru a spune e revista studenţilor constănţeni Contrast este in continuare foarte radicală, cu colaborări bune din Bucureşti (George Stanca. Traian Călin Uba) e dl. Paul Anghel serie în ziarul Adevărul de joi 7 martie: „Cind se va pune în balanță opera dizidenților noştri de azi cu masiva şi strivitoarea 0peră a lui Ion Lâncrânjan se va vedea cu exacitatea acului de cintar cine şi-a asumat suferința, cine a ciştigat-o, cine. a adus-o la masa judecății cu întregu-i adevăr şi cine nu, cine doar a simulat-o, polemizindu-se cu ea, pentru un uzutruct prozivoriu şi minor“ e halal! e In publicația Socialistul, editată de P.S.M, d!. Ion Gheorghe semnează un memorabil poem. intitulat „Roaită“ e se vede că, în “încercarea de a salva miturile revoluției“ proletare, dl. Ion Gheorghe _preleră să ignore” zvonul

consistent care zice că numitul Roaită se sprijinise de fapt de sirenă pentru a chema poliţia, „fiind el agent al Sisuranţei“ e alitel, poemul face toţi banii e citez : „Pentru noi, Europa începe din poaria Atelierelor de vagoane“ e despre ceferiștii de azi, însă, în numărul trei al gazetei Socialistul! nici un cuvint e sub titlul Azi PS.M., dl. Traian Branea, pseudonim al nui sg, ştie cui, vorbeşte o coloană întreagă despre Gabriel Liiceanu e ce anume spune nu vă putem însă zice, deoarece textul deține o atit de rafinată artă a aluziei. că nu am înţeles nimic din el e proiiferează textele ambigue, ex primările caracterizate prin teama de a lua o poziție sau de a deranja vreo ideologie în curs G păcat, de limpe= zime avem nevoie mai mult decit oricînd e personal nu am înțeles spre exemplu nimic din textul dlui. Anton Uncu despre polemica dr. Zorel Fillpescu — “Tineretul liber, nota finală, cel mai putin e publicarea unui drepi 1a replică nu este o favoare pe care un ziar o face unui om calomniat, ci o respectare a unei legi a presei în fond încă neanulată și a unui bun simţ elementar 0 despre chestia în sine nu ştim nitmic, asa că nu ne dăm cu părerea e) dl. Dan Claudiu Tănăsescu continuă relatările sale poetice de cunoscut prozator de succes,

povestind, pe pagina 1 a revistei Viaţa Capitalei, cite un episod din viața

Mogoşoaiei, comună unde s-a ales cumva primar O să mai spună cineva că scriitorii nu au simţ politie e fericiți de această atenţie, sătenii îl vor vota și mal departe e (ALINA MUNGIU) m

„NECLINTITA” PUTERE IN FAȚA UNUI

ADVERSAR DE TEMUT

ăsind impresia unui imobilism care tinde să se perpetueze, scena politică românească se schimbă totuși. Pe fundalul unei redistribuiri a preferințelor electoratului pentru diversele forţe po-: litice — oricum situaţia, deşi nu fundamental modificată, nu mai este aceeași din mai 1990 — există și oscilaţii conjuncturale, de care pot depinde însă, dintr-un anumit moment, şi deplasări politice pe termen lung.

Un asemenea moment poate fi acum. După ce, în ultimele săptămîni, opoziţia părea în ofensivă — desigur la dimensiunile reprezentării ci actuale, lansîndu-se în demersuri pentru care disensiunile din însuși interiorul pulerii constituiau o încurajare — acum tendinţele s-au inversat: puterea s-a angajat într-un contraatac pe toate planurile. Săptăminile trecute se vorbea de un gu vern de uniune naţională. La un moment dat, acesta era întrezărit chiar ca o perspectivă iminentă. Însuşi preşedintele ţării ase contacte

MU in pentru testarea poziţiilor forțelor. politice parla mentare. Circulau chiar și liste cu componenţa noului guvern, cărora un ziarist mai putin versat le-ar fi putut cădea în plasă publicindu-le. În orice caz, opoziţia — atît cea parlamentară cît și cea extraparlamentară — reușise o anumită unificare (cu o valoare mai mult simbolică decit cu o semnificaţie practică), solicitind, pe această bază constituirea unui guvern de tranziţie care să asisure gestiunea treburilor ţării pînă la organizare: anticipată a noi alegesi legislative. Acura toale acestea nu par a mai putea face parle din peisajul! politie al actualităţii.

vident, rocada a produs-o vizita preşedintelui Mitterand la București. Indi. ferent cum a fost interpretată — ca o piesă din incercarea franceză de a bara repetarea unui nou condominium sovieto-german _ asupra spațiului rămas între cei doi coloşi ai Europei sau, dimpotrivă, ca o bine: cuvîntare indirectă a tratatului Bucu:eștiului cu Moscova, ceca ce ar servi ideii, oarecum romantice, a Parisului cu privire la o confederație a statelor europene — vizita, prin însuși faptul că a avut loc, a legitimizat puterea actuală din România chiar și în cazul, cu totul improbabil, că nu ar fi urmărit un asemenca scop. Priviţe retrospectiv ILIE $ERBANESCU (Continuare în pag. 3)

tUrmare din vaz ! ptisma acestui efect -at călăuoru:+ Mitterand, căutările puterii “dinaintea--v!

apăre . acum ca simple: manevre de paradă. Ţiind cont, însă,-de- faptul că ideea: unui guvern

lo uniune națională a. aparţinut. d-lui „Bârlădeanu

şi că. inițial di. Roman a respins-o, ar. insemna „Să admitera că: cei dai lideri care- îşi incrucișează

spadele. cu ucuze de autoritarisna dictatoriat

respectiv, „o. comservatorism - stalinist ni. ae fi decit două” fețe-ale uceluiași cap, că-ar. fi jucat ii

i rată și. că întrn-

i de

area deac tn ÎS Dire ot ter îi alibi abil regi-

+7A6 ne-ar: putea. părea: șățeleranța” apevâne. osfentativă a. puterii :faţă. det mzanifâtărite” contestatăre

obţine o colaborare a opoziției: la guvernare pot”

„NECLINTITA*: PUTERE ÎN FATA UNUI ADVERSAR DE TEMUT

țele centrifuge din interiorul ci și atunci agită amenințarea ce ar veni din partea opoziției pentru a._forța strîngerea 'rinduritor și a amina propria divizare, ori nu acceptă în sine ideea unei upoziţii, ceea ce ar fi tragic.

n drice. caz, vizita președintelui: Mitterrand „absolvă puterea- de nule gri dileme. Fără un rival-cu aceeaşi. augi- .. ență în rîndurile actuatului "electorat:

Ş românesc,. di. - Eiescua. se-:sinate: și::mai

sigttr. pe. poziţie; avînd deoramdată-un+anic adver: - sae „series: fitmut „Piaţa: Universităţii“, . caro: întățișează întt-6: postură na. tocmai: coradă” poli tie şi din-care -oameni. inoculaţi- doar. cu: e: aatts+--

mită variantă.-a' evenimesitelor- din „aprilie-iunie: >

"+ 2090 capătă şi e. altă variantă, -în- multe privințe:

prin funcţii şi trafic de intiuenţă, au apucat, înclusiv. după. revoluție, -vilele cele mai frumoase și tastuoase.- Următorul “pas va: fi legca organizării teritorial-administrative,- de "care. Va” depinde, în mare măsură,: succesul -în- viitoarele — şi imposibil. de aminat la nesfirșit — alegeri -locale și legislative. Am. spus =locale şi legislative“, deşi | încă; și mai probabit succesiunea-ce va "fi: Ipusă va fi legislațive şi locale, intrucit! cu actualele aaturități locale —-ns alese ci nurmițe de FSN — este” normal ca. partidut” de- guvernămint. sh :cortșidere;

maulte -șanse,- decit attfel> îi” Cadrat” |

: maai- Stăp:nă * pe parite; îs; dormi îimiștităe la--tăţa” e

„penteu ei: tulburătoare. și adueăioare -de- senina: de, :- intrebare, şi: îndoială. În rest, di. Heseut: scapă de: +-

nase- află -decit-un- Singit-— adversar; O dar cn “tetet- și: cat> totetr de; “temut: economiei, gravă- și-fără-a da: semne: reate:

| “din timeut vivitei” președintelui. francez, care. astfel-a-patut pleca-din România. cit-impresia, că ops-

(ia românească este în stare doar'-de a sptine nu, de'a:demoastea zgomotos, chiar violent, şi că, “deci, ta-o adică, devine inevitabil de: a i se răs- --munde “prin: muijlvace simitare -de- către forțele de ordi >

i insenină, în esență; să - admitem că psotesioniști:- de - clasă: organizează fapta înigotriva opoziţiei. Ar trebui să considerătă, însă, că puterea se “teme tare de. opoziţie, de vreme ce pune în mișcare un asemenea arsenal “sofisticat 'de acţiune. Dacă ar avea şi de ce să se teamă într-ati

ar fi chiar de înțeles Dar, judecînd- obiectiv, -opoziţia — cheia oricărei democrații pentru că este factorul caro împiedică puterea să facă absolut ce vrea — nu a ajuns, în România, datorită crizei de lideri şi absenței unor programe alternative credibile de guvernare, să reprezinte, cel puțin deocamdată, o amenințare reală la adresa poziţiei puterii. Mai mult, dacă privim la rece, șansa de a se realiza în termen scurt o echilibrare substan

țială a eşichierului politie românesc vine, din pi cate, nu din partea opoziției, ci din partea unci fracționări a puterii actuale. Avînd în vedere că, decit să se teamă, puterea trebui ă fie mulțumită de faptul încă slabă, foarte fări. cu personalități fie gata să accepte firi ă o mare priză de public, nu există plicaţii posibile pentru tactica puori puterea se simte periclitată de tendin-

fie

Degeaba fug

Domnule Virgil Măgurzanu,

Du faptul că nu-mi răspundeţi mă obligă: »ă vă scriu dia nou, ci starea de lucruri legată de situația Securităţii. și. a - SRI-ului. Proiectul de lege cu care v-aţi prezentat la Senat şi aţi fost trimis acasă spre refacere, graba cu care l-aţi prezentat pe următorul cit şi conţinutul acestora şi, mai ales, absenţa oricărei informaţii publice asupra modului -în care a fost soluţionată situaţia aparatului -do represiune- mă fac să revin, în ciuda iritării- pe care v-e provoc şi a riscurilor pe care mi le asum, Ştiţi foarte bine ce a făcut securitatea inainte de decembrie (mărturisesc că mie nu mi-a făcut absolut nici un rău, dar cunose destui oameni care au suferit enorm din cauza ei), ştiţi bine şi ce contacte ați avut cu o anumită lume (de exemplu, într-o bună zi aş putea îi atit de vesel încit să îmi vină ideea de a susţine că aţi lucrat cel puțin o lună în cadrul securităţii) şi prin relaţiile de prietenie care vă leagă do domnul Ion llescu vi s-a încredințat conducerea acestui domeniu atit de important şi, în acelaşi timp, atit de periculos. Noi am inţeles că l-aţi preluat pentru a clarifica toate chestiunile legate de el, inclusiv greşelile şi abuzurile, pentru a-i înlătura pe cei care au sărit calul și au provocat suferințe, nu pentru a pune umărul la salvarea acestui sistem. Pină la urmă nu vi s-a încredințat un costum murdar de singe pe care să-l duceţi la Nufărul, să-l curăţaţi, să-l căicaţi şi să-l parfumaţi pentru a ni-l oferi ea nou şi lipsit de pete. Vi s-a încredințat o mare răspundere, nu o jonglerie politică, iar dumneavoastră aţi pus la bătaie abilitatea acolo unde intii de toate erau necesare curajul, spiritul de justiţie, onestitatea şi respectul pentru memoria celor care au suferit. A fost e perioadă de dictatură în România, a fost o cădere singeroasă a virtului de piramidă, a urmat 0 zvircolire spre democraţie. Şi în ce priveşte Securitatea, ce-a aftat poporul român ? Dumneavoastră nu i-aţi spus nimic. l-aţi aruncat doar cu prat în ochi. Nu mai lipseşte decit pumnul în gută. Nici eine I-a urmării, nici cine l-a ascultat, mici cine l-a amenințat, nici cine l-a bătut, nici etţi fost. Nimic. Doaz eă mişună

„grija unei. deciii asupra. unor. eventbale- alegeri. starea

anticipate, pe care. le-a şi respins de alitei în ate:

întimptător- prima sa conferință - de- presă acgani-. .

zată pentr ziaristii, români. și. străini-- acreditaţi. la -- Bucureşti. Şi, mat ales, „este eliberat, cel. puiții zi de ceea. ce- constitutie: probabit. chinul- nehotăririi “sale: opțiunea întreRomani şi Bârlădeanu (nu neapărat o alegere: între persoane. ca atare, ci între două-generații- cu. diferenţierile corespondente în concept i

La rîndul său, premierut Roman poate rămîne „neclintit“ (din loc),: făcînd o remanicre guvernamentală — care, oricît de: substanţială,- este- in

fond: aceeaşi Mărie cu altă pălărie — și nu un guvern de uniune naţională sau măcar de coaliție care ar fi însemnat, dimpotrivă, cedarea. cîrmei executivului către un independent. în ansamblul ei, puterea poate profita d ţie trecind repede prin parlament, încă înainte de adoptarea Constituţiei,“ unele reglementări care o interesează în cel mai înalt grad. Nu întimplător, au apărut rapid spre dezbatere legea cu privire la siguranța statului care, pe cît de necesară, pe atit va putea reînvia constringeri nedemocraări, prin prevederile ei, consoliprecum și legea referitoare ea caselor foste naţionalizate, pe care

situa-

la privatiza un guvern sau o forță politică autoproclamată de stînga n-ar fi îndrăznit s-o propună, pentru că vizează — fără acoperirea vreunui criteriu — transformarea în proprietari a tuturor celor care,

iţi de trecut!

spioni străini, că puterile. străine innebunesc după mămăliga și după citronada noastră chioară, că tre buie musai să punem la cale un serviciu mai Organizaţ decit cel dinainte pentru a ne apăra sărăcia şi patria. Ne-aţi mai ameţit cu nu ştiu cine care ne ascuită telefoanele încercind şă acreditaţi ideea că ai dumneavoastră sint îngeri, aţi incercat să convingeți instituţiile de drept ale statului că nu e bine să-i atlăm pe vinovaţii din securitate, pe turnători şi pe cei care au molive să viseze urit, fără să vă intereseze ce gîndeşte acest popor despre propriile sale lichete.

epistole

politice

Poate că aveţi un sentiment de milă pentru cei care au un moliv să le fie frică, dar vă asiSur că românii nu sint atit de nebuni incit să ceară spinzurarea de felinare a tuturor ofiţerilor de securitate, Puc şi simplu vor să-l cunoască exact pe vinovaţi și, în virtutea legii, chiar amnistiaţi fiind, să fie condamnaţi în mod simbolic pentru ceea ce au comis. Ei nu vor să lase treeutul in ceaţă, intr-o mlaștină de incertitudini şi vinovăţii, chiar dacă dumneavoastră credeţi că e mai bine să ştim adevărul după ce ne-au putre: ait ciolanele, gradele şi turnătoriile. Dacă aveţi un interes din acest punct de vedere, vă priveşte, dae nu aveţi dreptul să socotiți interesul dumseavoasteă şi al cîtorva drept bază pentru o lege absurdă. Nol sintem mai curioşi şi vrem să murim impăcaţi.

Sper, de asemenea, că ambițiile dumneavoastră de putere, eare v-au impins și in alegeri, eit şi

“ziune a -oudienței sale în rîndurile populației nu

le. redresare. -Un- adversar “cu: care nu se” poate lupta- nici eu-:siraple declarații; -niei--cu manevre: >

capacitate - de „destabilizare” a puterii şi «

poate fi. pusă. pe seama. nici-a :opoziției, nici -a agenturilor, străine. Faţă de acest adversar. niei-dt Mitterrand: mi: pulea fi de mare folos. Doar dacă ar fi pus la dispoziţie fonduri excepțional de. portante. Attfei decit dacă au fost -a-ordate în secret, despre. asemenea fonduri nu ştim că ar Dimpotrivă, reprezentanți - autorizați. ai puterii s-au. prezentat în -parlament spre” & cere, dez: legare pentru a se contracta credite ga antate de stat, Din noianul de cifre supuse atenţiei: parlamentului, concluzia care s-a desprins în esenţă este că, din creditul de aproape 800 milioane do-

va întra propriu zis în țară mai nimic putea fi folosit eventual pentru importu: cît va trebui utilizat la achitarea unor credite comerciale deja contractate şi neschi de necesităţile țării de a accede la resurse externe — necesităţi în atara oricăr — puterea însăşi are nevoie, în acest an, de asemenea resurse pentru a asigura 0 aprovizionare relativ îmbunătăţită a pie n perioada toarei campanii electorale. Dcocamda ă țările occicare menţin o anumită conceriare în acordarea creditelor, nu sînt însă unanime în ce priveşte poziţia faţă de finanţarea României.

cele patriotice, care. v-au” impins în situați care nu aveaţi ce căuta, v-au oprit totuşi să ave şi o modestă contribuţie la crearea noilor servicii, * mă refer mai ales la cel pentru Intormaţii Externe şi la Unitatea Specială de Pază: și Protocol, dar mă tem public de tapiul că in-așa-zisa dumneavoastră campanie de protejare a României: înpo: > triva agenţilor străini, nu.taceţi. decii să vă: acoperiți, participarea la bătălia penru putere care se destășoară in România. Vă cer. scuze că sint suspicios, dar de azi înainte, de fiecare, dată cină voi citi sau vă “voi auzi. vorbind. despre instituția duiancavoastră care apără. interesele naţionale: ale României, secretul de stat şi ordinea de drept, mă: voi, întreba ce interese: aveţi. ce jocuri puneţi la cale, de partea cui sinteţi şi, mai ales, ce se va petrece cu cel care vă- incomodează.

Domnule Măgureanu; gbinional este că. Dumnezeu ne-a lăsat pe lurue' cam în același timp, dar pe. dunineavoastră în virful poliției. secete, -iar pe mine la o gazetă care nu îşi va ţine gura (indiferent de risc), atita vreme cit nu s-a dat socoteală despre oameni şi fapte condamnabile, atita vreme cit o minimă transparență democratică nu este asigurată, atita vreme cit: organismele de drept ale statului nu ne pot asigura prin control și rapoarte că revenirea serviciului dumneavoastră la vechile practici nu mai este posibită.

Cu speranța că imi veţi răspunde la bună ziua şi că mai există o cale pe care să putem irăi liniștiți pentru ca dumneavoastră să vă exerci taţi în continuare profesia iar noi vom rămine

liberi și neexpuşi amenințărilor pe care le cunoaşteţi, Vă salut, Cornel Nistorescu

PS. Avind în vedere că proiectele de legi înaintate Senatului nu ne oferă o asemenea garanție, mă văd în situaţia de a atrage atenţia partidelor politice, organizaţiilor civice, „sindicatelor şi altor, forțe cetăţeneşti că a venit vremea să, solicite , aprobarea oficială pentru o manifestaţie. de: pro-.; porţii prin care să-i cheme pe români în jurul Senatului şi a sediului dumneavoastră din. strada Povernei. Poate atunci vor afla domnii senatori şi veţi afla şi dumneavoastră ce gindeşte poporul român despre subiectele în cauză. Şi nu uitaţi că ne datoraţi un răspuns legat: de afirmaţia că totuşi cineva ne ascultă telctoanele.

Horațiu Pepine

STRATEGIA POLITI

- La ce bun o nouă Constituţie, am auzit de atitea

de vreme ce avem deja un text de înată calitate: civică cum. este Consttuţa din 1923? Una dinte constituție cele mai democratice din. Europa, s-a repetat de asemenea cuiosistență, Sint convins insă

„că entuziasmul pentu un text ce contrastează violent

cu normele comuniste a înăbușit în mare măsură spiritul critic. O lectură atenţă a acestui corpus su$- cită, pe de o parte, o nostalgie irească pentru cea mai rodnică epocă a civilizației româneşti, dar, pe de » altă parte, provoacă serioase rezerve. Constituţia din 1923 este în mod evident un text datat. EI ebuie înțeles și valorizat în contextul epocii și pus în relație” îndeosebi cu Marea Unire de !a 1918. Valoarea sa. stă în primul rind în faptul de a fi reușit să fe primul ansamblu normativ cuprinzător, legat organic de spiritul public și de realitatea socială românească. Noi putem spune că avem o mai veche tradiție! constituțională, așa cur a arătat cu seducătoarea lui. erudiție Nicolae lorga, şi ar fi suficient să amintim proiectul din 1822 sau chiar blamatul Regulament Organic la care au lucrat de fapt oameni ce cunoșteau bine realitățile românești, cum au fost Costache Conachi, Gheorghe Asachi și Barbu Șiirbei, Dar prima. Constituţie în sprtul democrației burgheze occidentale a fost cea din 1866, în fapt o simplă localizare a. Constituţiei belgiene. lată de ce textul din 1923, rămine singura teferință importantă, pe care e bine să o avem permanen! în atenţie, da: față de care se impune o serioasă distanțare, Nu mă refer la mulţimea de reglementări de natură economică, ci la principiile generale, Voi lăsa iarăși de o parie faptul că pe atunci statul român se definea ca monarhie parlamentară, în timp ce acum —cu-0 legitimitate dis- „cutabilă”— s-a optat pentru republică. Voi arăta însă că spiritul în care a fost gindită atunci Constituţia,

conţinea elemente discriminatorii Întemeiat pe sex, 7eligie și naţionalitate: + SE „...4, Se restîngea dreptul lemeilor de a participa la, Va puteă gatit cil _ 2, Biserica ortodoxă trecea drept biserică de stat, larcea greco:catolicăi urma îndeaproape, find privi Jegiată faţă. de celelalte culte, considerate ca neromâneșt Mea 3, O discretă înclinație asimilatorie era conținută în formularea: „Romănii, fără deosebire de origine etnică, de limbă, sau de religie, ie Pin urmare, a fost necesată o nouă Constituţie care săfe sincronă cu reglementările europene și, în. acelasi timp, adecvatăla mutație de mentalitate produse în chiar societatea românească, Proiectul nou de Constituţie, așa cum a ieșit el din prima elapă a dezbaterilor parlamentare, aduce în această privinţă. elemente de noutate. Concepția este în mod consecVent laică, deşi acest lucru nu s-a precizat în mod explicitca în Constituția franceză. Cultele sînt egale, dar nu se oferă în această privință nici o garanţi Biserica greco-catolică rămine complet fără sprij Problema minorităţilor naţionale a fost de acei natură în formulările anteproiectului, Libertăţile deplina egalitate în drepturi erau declarate, dar lipseau garanțile ile pe domenii. De aici au. izvorit multe dintre tensiunile Constituantei, După îndelungi tratative. purtate cu gruparea majoritară, U.D.M.R. obține dreptul de a se folosi limba maternă. în justige, dar deocamdată nu și În administraţia. bătăţie aspră s-a dat pentru modificarea nt potențial reptesi care: separatism național, chic n aparentă mult mai democratie decit ţia din 1923, anteproiectul conținea citeva precise restricții şi amenințări voalate, e retro-

cală, O

'spectiv, hărțuielile din Constituantă se luminează în „chip diferit. E aproape limpede acum, pentru cei care au urmărit cu atenţie cursul evenimentelor, că F.S.N, a strecurat cu premeditare cîteva prevederi discrimipatorii în scopul-de-a obţine mijloacele. unui șantaj poliio.și.de a.scoate gruparea maghiarilor de-pe. orbita opoziţiei, lar. maghiarii mai au citeva lucruri de obținut. Bunăoară, o prevedere cu totul provocatoare pentu minoritățile naţionale de la noi este aceea de ja Articolul: 32: „Învăţămintul de. toate gradele se

“desfășoară în limba română. În condițiile legii,

învățămlntul se poale ra și Într-o limbă de i ie internațională”. Deși la punctul imediat următor se garantează dreptul de'a învăţa în limba maternă, limba engleză, de-exemplu, apate în statul român privilegiată faţă de limba maghiară vorbită de, două milioane de autohtoni. Este desigur nefiresc, dar, așa cum am arătat mal sus, Proiectul de Constituţie nu trebuie judecat ca un text cu acoperire integrală în principii şi opţiuni ideologice, ci de multe ori iebuie cil ca strategie poliică. În jocul acesta. cinic, P.U.N.R. şi-a asumat permanent tolul sperietoare], pe care F.S.N. la sancționat cu asprime: atunci cînd împrejurările au cerut-o,

În această perspectivă dinamică, noua Constitutie se va dovedi în final mai modernă şi mai deplin adaptată Idellor contemporane, Dar îngrijorător este faptul că Proiectul conține prevederi greu acceptabiJe și care nu mai pot fi citite ca obiect al unui posibil şantaj poliic, Ele par mai degrabă expresia unei opţiuni ideologice conștiente. La Aricolul 42, itm că. statul. octotește proprietatea privată, ceea ce nu e geloc departe de Constituţia din 1965 unde, de asee menea, se prevedea că se ocrotește proprietatea: particulară. lată cura se stabilește o frarhie, care plasează proprietatea de stat în poziție dominantă,

CĂ A PROIECTULUI DE CONSTITUȚIE

Dacă ar fi să corelăm această formulare cu legea privatizării propusă de guvern, am putea trage con cluzii de-a dreptul eatastofale.

Aspectul cel mai strident al Proiectului de Constituţie, pe care l-au elogiat doar cei interesați -sau cei neatenț, este că principiul separaţiei puterilor în stat-nu este respectat în mod riguros,că apar. instituţi care uzurpă puterea legislativă și pe cea judecătorească, susrăgindu-se oricărei supraveghe. Ti. Curtea Constituţională (inventată după modelul francez) preia atribute ale puterii legislative, deoarece îi revine dreptul de-a aviza propunerea de suspendare din funcţie 2 președintelui României. Pe de altă parte se substituie puterii judecătorești, întrucit hotărăște asupra contestaţiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partd. În privința definirii clare şi riguroase a puterilor în stat, Constituţia din 1923 rămine un model de urmat. Actualul Proiect a preferat însă să. preia exclusiv aricolele care, exprimă ideea națională, aci

Am putea spera ca pină la urmă Proiectul să devină o bună Constituţie, ceea ce nu este însă de natură să ne mulțumească deplin. In societatea românescă a existat mereu o distanță între textul constituțional și practica socială. Lumea interbelică. era mult mai democratică și mai tolerantă decit s-ar putea întrevede din aspectele pe care le-am evidențiat, în timp ce era comunistă a fost mult mai opresivă decit înseși normele constituționale. Noi moștenim acest tip de ecart și, dacă avem în vedere doar ce s-a întimplat în marie la Tirgu Mureș, în tunie în Piaţa Universităţii și instiațile xenofobe ale unui sector definit din societate, atunci avem motive serioase să ne temem că viitoarea Constitue fe, poate bună în litera ei, nu va găsi suficient sprijin în spiritul public.

U.M.T.R. REZULTATUL UNEI NELINIȘTI

Cuolunănurmă, aluat ființă Uniunea Mondială a Tuturor Românilor, Trei dintre membrii Colegiului Director al acestei noi organizaţii au răspuns citorva întrebări adresate de revista noastră, referitoare la statutul și obiectul de activitate aie Uniunii, la poziţia iața de organizaţii oarecum similare, precum și la inițiativele cu caracter de noutate,

Valentin Radu, jurist: Uniunea: Mondială a Tuturor Românilor este, dacă vreţi, rezultatul unei neliniști. Poporul român cate include, bineînțeles, și comunităţile din străinătate, traversează astăzi o perioadă de pulverizare socială mai mult sau mai puţin întimplătoare. Comunismul, înforma lui cea mai aberantă, ceaușismul, ne ținea oarecum laolaltă, dar, din păcate; acest laolaltă se baza peură. După revoluție, disensiunile politice, economice, etnice şi de curind cele religioase adincesc atomizai i cercurile guvernamentale, puter nimic decisiv pentru ca această pi Să nu uitam politețea

important de români din țară și din străinatate - e hotărită să militeze în primul rînd pentru ideea de unitate și reconciliere naţională,

Constantin Dânbșteanu, fost deținut politic, pensionar Conflictele de origine etnicăsint ofalsă problemăîn România, Lipsa de discernămint, diletantismul politic au creat-o,

tone! Lazăr, inginer: Poziţia noastră față de Vatra Românească? Patriotismul trebuie pus în slujba raţiunii. Nol întindem mîna tuturor minorităţilor naţionale. 2

Constantin Dănășteanu: Disputele din interiorul țării sînt proiectate și asupra comunităţilor românești din străinătate, infiltrate și manipulate, la rindul lor, de forțe oculte, în scopuri la fe! de oculte,

Valentin Radu: Nu sîntem, cum s-a spus, adversari al U.M.RLL., dar considerăm că o organizație de o asemenea anvergurătrebuie să-l cuprindă și pe românii mai puţin liberi, ale căror interesetrebuie apărate efectiv, În condiţiile create de revoluție, România trebuie și poate să facă mai mult

DECLARAȚIE DE CONSTITUIRE

» Supserișii membri fondatori ai UNIUNII MONDIALE A TUTUROR ROMÂNILOR -U.MTIR,

Conștient de faptul că „unirea face puterea”,

Constatindcă printr-o politică delibet tatura comunistă acondus: Ia pulverizarea societăți româneșt, la invrăjirea dinte grupurile sociaJe şi chiar dintre indivizi, pentru a-și menţine și întări mai uşor dominaţia,

Că aceeași politică a determinat emigrarea unui număr mare de intelectual, specialiști, muncitori de înaltă califcare, studenți, iar acest proces nu numai că.nu a scăzut după revoluţia din decembrie 1989, ci S-a amplificat pină Ia valori intolerabile, punii d în pericol însăși vigoarea finței noastre naționale, zi ie

Văzind că, în special, aspirații fraților nnști de peste Prut. care întruntă și azi presiunile aceleiași polite! imper-aliste care i-au smuls de Ia sînul patriei-mamă, precum și alte comunități românești nu sint sprjnite pinu-o poliică externă demnă şi clară,

Adindin vedere că, deși emigrația română doreşte să conttibule la redresarea patriei, atit prin aportul spiritualități sale — parte integrantă a spiritualităţii românești —, cît și prin promovarea intereselor României în exterior, toluși aceste eforturi Sint blocate de birocrație și acte police sau ahe manifestări dăunătoare prestigiului nostru în lumea democrată,

Dorind să resttuim românilor unitatea [a care au tot dreptul prietenia, conluerarea și respectul minorităților din tată și să le olerim acestora prietenie, conlucrarea și respectul nostru, »

Dorind să restituim țării și lumii - sub deviza „PRIN ADEVĂR SPRE SOLIDARITATE: — istoria adevărată a ultimilor 50 de ani ai României, confiscată şi grosolan falsiicată de comunismul intern și extern,

Propunindu-ne să. contribuim la propagarea valorilor, democraţiei atentice și a respectării drepturilor fundamentale ale omului, la. ienașterea șiifietului romanesc pe baza valorilor noastre morale tradiționale, ca temelie a reconstucției societăți civile în România,

pentru românii din exil. U.M.R.L. exprimă interesele diasporei, dar este, totuși, anormal ca un congres al românilor să aibă loc și astăzi într-o capitală străină oarecare.

lonel Lazăr: Asta nu înseamnă că nu recunoaștem merltele U.M.R.L,, în special ale domnului lon Raţiu, care a încercat în numeroase ocazii să atenționeze cancelariile lumii libere despre situaţia noastră, a celor din țară. Nu numai că nu sintem adversari ai U.M.R.L, ci răminem deschişi oricărei colaborări.

Constantin Dănășteanu: Mai precis, sintem gata să primimfiliale U.M.R.L. în Uniunea Mondialăa Tuturor Românilor.

Tonel Lazăr: ÎncadrulU.M.T.R. funcționează citeva depar= tamente — departamentul pentru problemele românești ace tuale, un departament al comunităților românești din străinătate, departamentul cultural și departamentul pentru investigarea comunismului in România' şi efectele lui postrevoluționare,

Valentin Radu: În legătură cu departamentul pentruinvestigarea comunismului, citeva detalii Nu dorim și nu avem puterea să facem „procesul comunismului", dar putem şi * vrem să restabilim adevărul despre ceea ce a însemnat comunism pentru România. Vom alcătui un inventar al vicţimelor și rănilor provocate de comunism, un document istoric bazat pe probe. Vom face apel Ia toți cei care pot

* depune mărturii în scris despre implicarea lor directă, a rudelor, a cunoștințelor în abuzurile celor 45 de ani de repre= siune. Nu speculaţii și monografii, ci — repet — inventarul victimelor colectivizării, al degradării economicului, politicu= lui, culturii, al societăţii comuniste în ansamblu. Vom avea nevoie de istorici, politologi, economiști, sociologi care să sprijine această acţiune de interes naţional. În fond, nu contează niște condamnări penale; trebuie să primeze cunoașterea adevărului, fără de care nu poate exista conoiliere nalională, o veritabilă pace socială în România, 3

Constantin Dănășteanu: Uniunea noastră e în plină organizare, sintem la început de drum. Dacă putereae interesată într-adevăr de aspiraţia unităţii najionale, dacă militează pentru „liniștea noastră", ne-ar putea ajuta să depăşim greutăţile acestei faze de organizare.

A consemnat SORIN FAUR

dorită şi meritată de 'poporul nostru,

Voind să contribuim la cunoașterea în lume adevăratelor aspirațiiale poporului nostru, a velorilo; sale culturale, police, juridice și de altă natură, să contribuim a menţinerea identități comunităților româneșt din, străinătate și la atragerea acestora înt-un schimb continuu de valori cu patia-mamă,

Constafind că este necesar ta mișcarea pentru unitatea tuturor rornânilor să-și aibă centrul său firesc in România, pămintul făgăduinței fomânilor, indiferent unde se aftă ei în momentul de față,

HOTĂRIM SĂ ÎNFIINŢĂM UNIUNEA MONDIALĂ A TUTUROR. ROMÂNILOR — U.M.T.R.- ca organizaţie fără scop lucrativ, cu personalitate juridică de naționalitate română, fără caracter de partid politic şi : independentă de orice panid, FD

Seb eee Cei „București mai 1991