Învestirea guvernului Stolojan

Puterea cu „sula în coaste“

nditerear de interpret” rile ce îi șe vor da, chiar de ceca ce va întreprinde ș realiza, guvernul format de dl. Stolofan aduce un element fundamental nou în peisajul politic românesc. Este primul, după mai mult de patru decenii ae comunism, care include nu doar necomureprezentanţi ai unor formaţiuni politice nici comuniste şi nici suspectabile de

participă acum un

niști, ci care nu sînt

neocomunism. La givernare

partid ai cărui lideri nu numai că nu au fost nici măcar simpli membri ai partidului comunist, dar s-au aflat printre deţinuţii lagărelor comu Si, în același timp, noul guvern rure „monocolor ce părea fără sfîrșit, p-el: din ate şi în ultimii aproape doi ani, î restabilirii normalităţii pluripartidismilui.

Să recunoaştem, deci, că este o breșă. Una minoră în comparație cu deschiderile majore din ţările central-europene, care de-acum au preşedinţi

Ngm se cula

necom'nişti şi guverne necomuniste. Dar totu b6şă ! Si este un pas infim față de cel imens făcut sa Da concomitent de Bulgaria vecină, unde ta necomuniste au cîștigat alegrrile urmînd se pare a prelua singure, guvernarea. Dar totuşi pas!

esigur nimeni nu este atît de naiv înit să cadă în cancana că puterea ac 'xală a consimţit, din bunăvoință sau Wantropic, la în portirea g rii iderind aceasta spre interesul vorba, dimpotrivi, de un calcul politic - precis ceva trebuia întreprins pentru a bloca eroziunea certă a puterii, determinată IE ȘERRĂNESCU

(Urmare în pag. 2)

Domnilor Ion liiescu şi Petre Roman,

E greu să te adresezi la doi oameni care nu s mână deloc şi ci să înțeleagă același lucru cînd ci, de fapt, sînt convinşi de altceva și nu înțeleg de ce nu reuşesc să comunice cu lumea. Pentru că dumneavoastră (amindoi), consideraţi că de nenorocirile Românici din ultima vreme nu este vinovată decit opoziţia. Și pe lingă opoziţie, şi presa, şi dacă nemulțumirile domniilor voastre neexp mate totdeauna în public ar deveni legi, cu siguranţă că ar amuţi şi partidele incomode și ziarele care vă strică somnul. Numai că lucrurile acestea nt mai greu de împlinit cît România nu este un preș sub cisma cuiva. Sigur că un asemenea lucru este din ce în ce mai greu, și dacă nu pare absurd, în egală măsură din ce în ce mai uşor. Mai greu pentru că oamenii au început să se bucure de gustul libertăţii şi de măreția unei asemenea trăiri nu se desparte fără suferință nici animalul darămi-te omul, oricît de mare este prețul. Și mai ușor, pentru că țara noastră nefericită este slăbită de atita confuzie, haos economic, sete de putere, frică de judecată, potlogării, minciuni și țipete disperate că nimeni nu se mai înţelege cu nimeni şi, teribil de periculos, extrem de uşor de unui descreierat

, popor, ţară, străviitor, De ce vă scriu, referindu-mă la lucruri ? Pentru că vremea schimbărilor ia v-a luat pre creasta valului şi v-a în pozițiile cele mai înalte. Pentru că Frontul, domniile voastre n-ar fi însemnat mare lucru să mi-o ierte membrii conducerii, dar nici nu inseamnă mai mult decit o ccapă degerată ajunsă pe o masă de lux). A fost enorma dorinţă de bine a oamenilor din toată țara şi, ficcare după cît a

înţeles ce se petrece, s-a depărtat sau apropiat mai

încăput sub cizma sau călciiul cu vorbe microase despre patri moşi şi aceste

Vinovăţie fără judecată

mult sau mai puţin de Front. Dar au rămas extrem de mulți credincioși domniilor voastre numele lor aţi condus şi conduceţi, Și astfel ați devenit părtași la enormul rău și la puţinul bine din această țară. Actuala situaţie din Ron a nu este opera nici a presei, nici a opoziţiei. Să. ne înţelegem bine domnii mei. Eu nu consider că opoziţia și presa sînt două fecioare care vor ajunge în paradis, A greşit şi opoziţia, uncori chiar a sfeclit-o, iar presa a comis şi că: destule greșeli. Aș avea curajul să spun că uneori acest lucru mi s-a întimplat şi mie. Dar aceste greșeli mi le-am asumat şi mi le voi asuma întotdeauna, convins fiind că atunci cînd nu voi mai fi capabil de acest lucru a sunat ceasul retragerii, Numai că domniile voastre nu aţi vorbit niciodată despre ele. E drept că,. dacă aţi fi făcut-o măcar un strop de înţelegere aţi fi cîştigat. Dar făcut-o, fie din teamă, fie din orgoliu (sau din ambele motive) şi aţi încercat să treceţi peste fiecare eroare socotind că lucrurile se vor repara cu timpul, ele avînd drept consecinţă cea mai mare greşeală pe care aţi comis-o, împreună şi separat, în funcţie de împrejurări şi reacţii. Şi aceasta constă în faptul că din multiple cauze (unele îmi scapă cu desăvirire) aţi introdus în viaţa politică românească modalitatea bătăliei politice incorecte. Aţi folosit pentru aceasta toate cuvintele de care dispune limba română şi aţi vorbit românilor despre tentative de lovituri de stat, de forțe oarbe, de reacțiune, legionari fără să dovediţi nimănui nimic, fără să vă con: rați obligaţi să și probaţi acestui popor ceea ce afirm: d a fost vorba de alegeri la un alt termen aţi inventat o organizaţie ridicolă și ilegală „Alegeri la 20 mai“, cînd a venit vorba de rege aţi inventat Liga antimonarhică, atunci cînd vă alingea la interes Proclamaţia de la Timișoara aţi inventat o altă comedie de proclamaţie, şi tot așa, cum se ridica o idee, bună sau rea, aţi încercat să o disereditați opunindu-i o caricatură care să o: compromiță. lată de ce, mă văd silit să vă acuz de contribuție majoră la sporirea contuzici, deznădeidii şi haosului politic (că de cel economic se poate răspunde și prin lege). Mă văd silit de realitatea deprimantă ă caut cauzele cele mai adinci ale stă şi oricit aş încerca să găsesc icaţii, nu pot$să

Puterea cu „sula în coaste

î (Urmare din pag. 1

de siluăţia economică gravă, de conse mulțumiriior sociale, de ezitările tot mai penalizate de electorat în desprinderea de comunism şi. nu în ultimul rînd, de gustul amar şi leha-

țele ne-

a provocate de repetatele incursiuni mineasupra cărora puterea lasă să planeze neeveni-

mente începînd cu cele din decembrie '89. Pentru putere, participarea şi a altor forțe politice la guvernare putea oferi posibilitatea unei împăr firi a responsabilităţilor şi chiar a unui răgaz în vederea refacerii capitalului politic şi a imaginii în perspectiva oricum a apropiatelor înfruntă electorale. Se căutau „elefanţi“ dispuşi să preia din povară şi care; indirect, să contribuie la oprirea declinului actualei puteri. Dacă oferta de a se forma un guvern măcar de coaliție, dacă nu de uniune națională, venea mai de mult, acesta urd a se constitui „la rece“, pe baza unui program concertat pentru adincirea democrației şi reformei, opoziţia nu ar îi avut de ce să manifeste suspiciuni și chiar i-ar fi fost greu să-şi decline participarea. Puterea a înaintat însă, oferta la anânghie şi oricum sub presiune, într-un moment fi binte și de mare confuzie, căci a patra venire; a minerilor la Bucureşti n-a făcut decit să sporească întrebările fără răspuns ce se acumulează ncîncetat de Ia neelucidatul decembrie '89.

Opoziția democratică nu putea, deci, să nu fie ncîncrezătoare şi să nu prefere a sta de-o parte, lăsînd puterea să se confrunte în continuare cu

unea pe care ea şi a stimulat-o prin obStinaţia agăţării de scaune. Totuşi, cei din opoziție dispuși să joace rolul ingrat oferit de putere nu sînt chiar de incriminat, indiferent ce vor spune despre ei ceilalți din opoziție şi indiferent de motivele care i-au determinat s-o facă ; chiar dacă aceste motive se rezumă doar la tentația cesului Ja portofolii ministeriale, Pentru că, prin demersul lor, deschid acea breșă necomunistă

n sînul puteri; executive, care s-ar putea dovedi ireversibilă. Se va demonstra că România poate fi guvernată nu doar de comuniști, neocomuniști sau cripto-comuniști şi că pretenţia arogantă a acestora că sînt de neînlocuit și deci de neclintit este o aberaţie. Ceea ce, nu este deloc puţin pentru un electorat care, infestat de ideologia comunistă, crede că nu poate avea conducători ce poartă

barbă ori papion sau ştiu a sta picior peste pi-

cior ori a vorbi ajltel decît într-un limbaj de lemn.

w. reprezentanţi ai opoziției necomuniste în echipa de guvernare, puterea are o „szlă în coaste“ şi nut va mai putea face exact ce vrea. Şi, dacă nu va ezita totuși să-și impună manevrele; acești „intruși“ au toate posibilităţile

să se retragă, devenind însă clar atunci pentru întreaga populaţie românească şi pentru. străinătate că puterea actuală nu este defel animată de gîndurile bune pe care nu scapă un prilej să şi le autoproclame.

Deci, supărindu-se pe naţional-liberali pentru acceptarea participării la guvernare, țărăniștii au şi n-au dreptate. În contextul politic actual, mişcarea făcută de PNI nu este tocmai neprofitabilă opoziției în ansamblu, Vechile suspiciuni la adresa PNI, că este gata oricînd să cocheteze cu puterea doar-doar de va primi un os, crese; dar, fără îndoială, intrînd acum în executiv unde deţin cel puţin două portofolii importante (justiţia

şi economia și finanțele), naţional liberalii o fac cu riscul unei pierderi a propriei popularităţi, în favoarea însă a unei demonstrații i opoziţia

poate guverna. Dacă ar fi sigur că, unită, opoziţia democratică ar cîştiga viitoarele alegeri, atunci, de: mersul PNL ar fi, din punctul ei de vedere, greşit. Cum, deocamdată, nu este însă sigur, opoziţia democratică nu are ce pierde punînd un picior în guvernare și menţinînd altul, al intransigenței, în opoziţie. Totul este ca replicile şi contrareplicile, destul de intolerante, între naţional liberali. şi ţărănişti să nu însemne sacrificarea Convenţiei pentru instaurarea - democrației din care fac parte şi al cărei rost doar pare a fi marginalizat în contextul actual, în timp ce se va putea dovedi mafor în perspectiva alegerilor generale.

ste aproape inutil de subliniat că multe din cheile înaintării spre democraţie şi economia de piață în România se află în miinile d-lui Stolojan, avind în vedere situația economico-socială teribil de grea căreia este nevoit să-i facă faţă, dificila poziţie de echilibru pe care va trebui s-o găsească între abordările şi interesele diferenţiate ale partidelor participante la coaliţie, precum şi necesitatea de a onora cum se cuvine misiunea de organizare şi destășurare a unor alegeri cinstite şi corecte,

noglijez rolul major jucat, de domniile voastre de-a lungul celor aproape doi ani. Pentru că fiind la putere, majoritari și susținuți şi de cei care nu ştiau de ce, şi de cei care ştiau, aţi tolerat regula jocului incorect, aţi tergiversat aplicarea legii începînd din ianuarie 1990. Aţi scos şi oamenii pe străzi ca să acuze opoziția că vrea să vindă țara, ați lăsat să se umtle povestea Transilvaniei. socotind că arbicunoscuta coadă de peşte reprezintă o soluţie, aţi tolerat şi venirile minerilor. și uneori i-aţi acoperit, aţi lăsat ca toate situaţiile dramatice să sfirșească în cilţi, indecis, şi amețit. Adică aţi dovedit bărbăţie numai în vorbe, acoperind sau poticnindu-vă în faţa lucrurilor aspre, i astiel, după aproape doi ani, România nu a rcu-

să ajungă la nici un adevăr clar legat nici de ce s-a întimplat în decembrie, nici despre 12 ianuaric, nici despre Tirgu Mureş, nici despre mineriade, nici despre simulacrul de proces al nomenclaturii, nici măcar despre amăritul ăsta de buget al guvernului. Pe ce putem construi începînd de miine? Pe ce adevăruri? Pe ce justiție? Pe ce repere ? Sigur că fiecare în parte vă puteţi răspunde ca apoi să dormiţi liniștiți. Numai că noi

alți, sau o mare parte, am ajuns în situaţia de a răspunde, pe nimic. $i asta ne leagă picioarele, ne acoperă ochii şi ne blochează gindurile, în timp ce domniile voastre tot mai credeți că dacă am tace şi v-am miai şi iubi, domniile, voaştre ne-ați purta în mare goană spre fericire. Or cu tocmai de asta mă îndoiesc mai tare ca niciodată.

Iată deci în ce constă marea greșeală a domnii. lor. voastre şi pentru care mă îngrozeşte. gîndul că nu poate fi vorba de nici o judecată, decit foarte, foarte tirziu, cînd totul va aparţine istoriei

iar consecințele vor fi pietrele de moară ale generațiilor viitoare,

AL nimănui, CORNEL NISTORESCU

P.S. Domnule președinte, în Israel, cu două pri lejuri ați promis măsuri legale împotriva manifestărilor antisemite din România. În avion, la întoarcere, într-o discuţie particulară, îmi spuneați că aţi cerut să se aplice legea. Au trecut aproape două luni. Nu aveţi curajul sau sinteti neputincios ?

Programul economic propus de di. Stolojan este pe cit de dramatic în diagnostic, pe atit de reconfortant în terapie. DI. Stolojan se angajează clar pe calea continuării reformei“și încă într-un mod care se anunță tranșant. Pentru prima dată adevăruri fundamentale asupra economiei româneşti sint spuse. Şi remediile — chiar dacă dure — sînt fără echivoc menţionate, Se afirmă, în sfirşit, deschis, ceea ce în mod consecvent în paginile acestei reviste s-a cerut executivului să facă, recunoscindu-se că economia românească este confruntată cu grave dezechilibre structurale, care nu au vreo şansă de a fi lichidate decit dacă se renunță măcar la unele din întreprinderile industriale energofage şi neviabile. Că numai prin restructurarea producţiei — cu costul său social șomajul — se poate ieşi din cercul vicios în care ne aflăm şi se va putea opri ruinătoarea, cursă prețuri-salarii. Şi că în acest cerc vom continua să ne învîrtim dacă nu se va trece la un curs unic realist al leului şi la convertibilitatea internă a monedei naţionale — ca singur criteriu obiectiv de eficientizare a economici naţionale. Să vedem, însă, dacă în practică dl. Stolojan va avea curajul politic să întreprindă acţiunile necesare, abandonînd tactica jumătăţilor de măsură adoptată de guvernul Roman, care nu

ofereau nici o speranță de a se stopa marasmiil economie.

cceptul de care s-a bucurat di. Stolojan din partea practic a tuturor formaţiunilor politice îl obligă de a face din acesta un scut care să-l ferească a deveni marioneta cuiva, indiferent de cine ar fi vorba. Inclusiv chiar a care l-au propus. DI, Stolojan are la înde-

celor mînă refuzul de a consimţi la compromisuri dacă

acestea ar însemna abdicări de la adevărata re. formă și de la deplina afirmare a democraţiei. Îl aşteaptă o luptă grea. Căci adversarii reformei și democraţiei sînt mulți şi încă destul de puternică. Nu o dată Expres-ul a tras semnale de alarmă asupra” pericolului pe care aceștia îl reprezintă, În ciuda durerilor economice și sociale ce vor rezulta, dl. Stolojan trebuie să ia taurul de coarne, Rolul de sacrificat politic constituie cea mai nobilă misiune pe care un om politic şi-o poate asuma în aceste vremuri grele. Şi este onorant pentru dl. Stolojan că a acceptat o asemenea misiune, angajindu-se, drept garanţie, să rămînă în afara partidelor în, perioada preelectorală şi să nu parti cipe nici la alegeri. Mai ales că — în cazul destul de probabil că, în urma 'alegerilor, nici o formațiune politică nu va avea suficiente sufragii pentru a guverna singură — un independent, vertical şi competent, va rămine în continuare solu ţia pentru funcţia de prim-ministru.

Chiar vă închipuiți că ne va fi bine?

Dracul, şi convertibilitatea leului

DI. Stolojan s-a angajat, fără c-

chivoc,

n introducera unui curs uşi, deci, a con-

naţionale, considerind-o absolut indispensabilă pentru eficientizarea economici şi stăvilirea inHaţici. Solicitat să precizeze _momentul introducerii acestei măsuri, premicrul s-a arătat precaut, subliniind că, oricum, în prealabil sint mecesare multiple calcule care să măsoare efeciele asupra prețurilor, salariilor şi conturilor externe. Deși sra dovedit că fostul guvem a luserat cam „hei-rup'-ist, este totuși greu de crezut că nu a efectuat asemena calcule, căci nu numai avea în vedere adoptarea măsurii respective, dar a fi și întreprins-o dacă nu ar fi venit minerii. Să fie, deci, vorba în precauţia dlui Stolojan de îllcâvă) decit de pregătirile și diti- „Gultățile. tehnice ? Este clar că veiirca minerilor tocmai în. preziua introducerii unificării cursurilor, leulei nu poate părea chiar; întimplătoare şi circulă. zvonuri că o. încercare. ulterioară de -a se. proceda la e. asemenea măsură s-a lovit de obsirucţii, Desigur, de erdin politic! Adversarii relormei ştiu bine ge. ce

tâmiia

trebuie să se teamă de convertiii litatea leului. Un nou șoc al prelurilor se va produce, ca etect al scumpirii importurilor. După aceea, însă, prin existența unui curs unic al monedei naţionale, se va crea de fapt o barieră în calea unor sporiri ale ale preţurilor, dar întreprinderile vor fi obligate să caute alte modalităţi decit creşterea aces: tora pentru a nu falimenta, mai precis alegind între reducerea salarilor și restringerea numărului de ceca ce va însemna închiderea unităţilor nerentabile și şomaj. Dar, mai ales, adversărilor formei le este frică de convertibi tatea leului, precum dracului de tămiie, pentru că aceasta va semi fica practic lichidarea economiei centralizate, baza economică a structurilor comuniste. O. dată cu convertibilitatea leului se va face pasul decisiv în urma cărula se va putea spune adio comunismului ! Să sperăm că dl. Stolojan nu va ceda nici unei eventuale presiuni si îşi va lega numele de acest omorant adio” !

MIE SERBĂNESEU

“PNL: pentru faptă și răsplată

PNE a €obindit, fără îndoială, o. puterhică şi probabil. nesperată, reprezentate în noul guvem: portofoliul justijici, cel al economiei şi. finanţelor - şi -ua post de secretar „de stat la învăţăvamint (cu sang de membru al executiviului), O. asemenea. reprezentare - este

„intexpretată ca o evidentă — răsplată

pentru acceptarea — participării la guvem, PNI. fiind singura forță politică din afara fe i Carte pentr reformă

şi democraţie (FSN, PDAR, PL fost PL-AT si unii membri ai MER) şi oricum. unica formaţiune . din Convenţia partidelor opoziţiei democratice. (PNI, PNŢed, UDMR, PSDR, PER şi PAC), care a intrat în noul executiv. În mod clar, dacă şi alte partide din această Convenţie ar fi consimţit să participe, reprezentarea PNL nu:ar mai fi fost aceeaşi.

PL penalizat

Vorma ea noului guvern a ascuţit reiso, PNL și PL, care şi-a a-

ptat tocmai în această perioadă o asemenea titulatură, abandonind-o_. pe cea de PL. —— Aripa Tinără. Condam-

mind fară echivoe venirea minerilor. şi apreciind-o un pericol la adresa reformei, daca nu chiar o manevră pen-

tru stoparea acesteia, PL a anunțat că se vonsideră dezangajat de obligaţiile decurgind din Carta pentru reformă şi democraţie. fără încredințarea fermă că xetorma va fi continuată şi accentuată. lar, uiterior, în contextul. negocierilor privind alcătuirea noului guvem, PL a declinat oferta premierului desemnat de a participa în executiv. menționini

Sas părea că dl. ministru al economiei şi finanţelor, este animat de conceplii liberale. Ini țial s-a simjit atras de mişcarea libevalitor „tineri“, participind — prin vara Ii 1990 — la elaborarea programui economic al PNL-AT, pe atunci singurul. program “alternativă de reformă la cel a! guvernului fesenist. Ultevior, s-a apropiat de. liberalii „bătrini”

Danielescu, noul

că nu există suficiente garanţii în ce priveşte adincirea reformei. Gurile rele spun că oferta făcută PL a constat, la insistentele PNI, doar din fărimituri pe care PL în mod firesc nu le-a acceptat. Se mai zice, însă, şi că PL a fost. penalizat, dacă nu chiar „pedepsit", pentru că a jucat fără echivoc „cartea Roman“ de incriminare a unui „puci comunist”, iar unul din liderii săi s-a asociat demersului Roman de a se cere deștituirea d-lui Măgureanu. Fostul premier a avut puterea şi mijloacele să se înțeleagă, în ultimul moment, cu cei pe care i-a suspectat pro- 'babil că i-au dorit înlăturarea, în tinp ce PL a rămas fără acoperire.

Liberal. get-beget?

considerind probabil că are, ca tînăr mai mari perspective dacă se va alla printre aceştia. Opţiunea s-a dovedit a nu-i fi de rău augur, dobindind acum, la propunerea lor. importanta funcție menţionată. L-a fost poate util în acest sens și faptul că, în calitate de funcţionar în ministerul de. finante. era cunoscut și de dl. Stolojan. fost conducător al ministerului roenortiv.

Din jale s-a intrupa Guvernul

În România, totul este pe "dos

In conierinla sa de presă, dl. Stolojan a subliniat că mari dificultăţi de oie si abordare există nu numai între FSN și îiorțele de opoziţie, ci și între înseși acestea din urmă, unii lideri din opoziție neadmițind chi jar să stea la acecaşi masă cu alții tot din opoziţie. La cine s-o fi reierit ? Căci candidali la o asemenea acuză sint mulţi! Arșice ies uţin în tandemurile PNL—PL, UDMR —PUNR. și, mi ou, poate PNL—PNŢed, Ţărăniştii sint foc pe naţional liberali că au consimțit la intrarea în guvern alături de i:seniști (căci, în conceptia PNȚed, FSN PCR). PNL declară că a făcut-o pentru țară că nu acceptă lecţii de la nimeni. Nu doar Carta pentru reformă și democrați este demolată, dar și Convenţia pentru instaurarea democraţiei pare pe cale de desființare. În România totul este pe dos! În preajma alegerilor, alianțele electorale. se destramă, în loc să s» consolideze (. ş)

Sugarul de ieri,

revoltatul de azi

Din

prezentarea făcută de premierul vor fi fost intensiv hranin cu aceste Stolojan a membrilor cabinetului său preparate, nu stim. Dacă dl, ministru am aflat că ministerabilii sînt buni nou desemnat are cunoştinţă, așteptăm specialişti în domeniile pe care le vor datele cu interes. Mai ales că spun administra, De pildă, dl. Mircea Ma- unii — cîţiva din sugarii de mai ieri iorescu, validat ca ministru al sănă- au participat la Timisoara, Sibiu sau tății, este specialist în pediatrie, A Bucureşti la evenimentele din decemŞi citeva cărţi în acest domeniu, brie '89, Să-i fi scos în stradă energia = care „Preparate industriale de conferită de preparatele industriale de lapte in alimentaţia sugarului” (Editu- lapte ale anilor "907 ra Medicală, 1980), Ciţi. dintre sugarii anilor 780 vor mai fi trăim după ce RODICA CHELARU

Severin a dispărut cu portofoliul reformei

e Reforma este unul dintre princi- buie menționat că în perioada premerpalele obiective ate noului guvern. Pa- gătoare anunţării de către dl. Stolojan radoxal, titulatura de „ministru însăr- - a componenței noului cabinet atit dl.

hat cu reforma” a dispărut. În fostul Petre Roman cit şi d]. Ion Iliescu au

cabinet, de reformă și relaţiile cu Par- afirmat c

FSN mn va renunța la pos-

mentul s-a ocupat dl. Adiran Seve- - turile cheie din guvern; Ministrul Juszum de „relaţiile eu Parlami tiției axe în cadrul ministeruhii atri-

tul” se oenpă dl. ministru Ion Aurel buţii administrative.

Stoica. Oare cade reforma în sarcina Dl. primi ministru Theodor Sto-

„primului ministru fiecare ministru lojan, pe bună drepiate, a afirmat că

a Ș o. resp: itate în acest dacă la fiecare schimbare de guvern

sens

ar fi schimbaţi şi toți functionarii guvernamentali atunci timpul consumat cu „aceste schimbări ar fi extrem de iung: Dl. Petre “Roman se plingea de o anumită clasă funcționărească, amorfă, apartinind inclusiv guvernului, unde se împotmoleşte reforma. Ce se va întimpla cu acești mânnitori de hirtii?

e Smprivzător, Partidul Naţional Ji beral a căpătat unul dintre posturile Wadiţional considerate cheie în - orice. cabinet, acela de ministru al Justiţiei ocupat de i. Mircea fonescu-Quintus, Se zvoneşte că acest post. ministerial ar_zeprezenta o concesie făcută de FSN „aripii frimentul “ce

monarhiste, Mai tre:

Foarte smprinzitor a fost votul împoirivă dat de Senat d-lui Ludovic

BOGDAN MAJORPANU *

antioperă

afirmă. că „adeviiatul moliv'-este -acela

ș . că senatorii. majori sent. 3 Spiess, pentru funcţia de ministru al ziseră pur și e fe ploii A euhurii, După cum știți, e doua zi ai

domnia sa a. fost validat. Gura lumii

Curi ALIN AJ XANDRU Un minister-cheie: cultura

Pentru ce a devenit Ministerul Cultus ă iscorăi,

„Pentru ce a i un măr al discordiei ? - sor Bugen Simion a apărut pe lista noului Guvern. (publicată sa pară Proicet numi de atit de informatul ziar „Azi“) ca Viitor mimiutra ză

aa reluat. Să întelegem că n-a stiut de propunere și. juat DER apeti ore, a feacţionat ca un critic deturnat de la îndeletnicire. au pAurPrine Să „se fi răzgindit după ce a fost consultat? Un mie mister, ne ai contează la cite mai avem pe cap?! Dl. Spiess nu a retu. opunereă, di

au a fost validat de Senat, la prima strigare,

e pare că acest minister a devenit, în viziunea. partii racțiuni de partide un minister foarte important. Să fie asta aie ori ae, Dai mini: ea ai Pe opaiagdele culturii revenindu-i, astfel, o parte din sareinile acestuia ? Să fie din pricina posibilităţii de a administiae parte AN ist Daţional ? După Juptele care s-au dat şi se dau (3 vedan. ai moniul artistic

țămintului se pare că ne aflăm na pe pirghiile sensibile ale societăţii

refuzat propunerea, dar sborindu-se, astfel, confuzia.

ministru — Mihai Golu) pentru Ministerul Învă

în faza încercă cultura şi educați.

tuturor de a pune mi

Schimbaţi lozincile!

e Impotriva cui se va mai demonstra acum ? Împotriva comunismului este sigur. Împotriva guvernului este foarte probabil. Va îi, însă, mai puţin posibil să se asocieze „împotrivirile“, strigindu-se „Jos guvernul comunist !“. Lozineile vor. trebui adaptate, ca, de pildă, „Jos comuniştii din guvern !“

i e E

DESCHIDERE: 10+10

Numele noului prim-ministru era cu: noscut mai înainte de inceperea rundelor de consultări cu diferitele grupări politice. Încă din joia celebră a asaltului asupra Parlamentului, ziariştii au aflat că dl. Theodor Stolojan este preferat de președintele țării, avind, se pare, și sprijinul unei bune părți din formațiunea majoritară. Toate celelalte propuneri avansate dobindese acum, retrospectiv, un evident caracter de inutilitate. Jocurile erau în mare parte făcute şi ceea ce s-a definitivat pe parcurs, în timpul negocierilor, a fost doar nivelul de reprezentare a partidelor politice din opoziție, Partidul Liberal Aripa Minără era aproape sigur de participarea la guvernare, avind sprijinul d-lui Petre Roman, care a participat activ la negocieri ca lider al formaţiunii majoritare. La conferinta de presă organizată de tinerii liberali cu o săplămină înainte de prezentarea noului Cabinet în fața Parlamentului, se sconta pe intrarea în guvern a domnilor Boroianu şi Cataramă. Planurile lor au fost însă dejucate de împotrivirea fermă a P.N.L.. care a insistat ca participarea la guvernare să fie condiţionată de importanța politică a partidului şi de capacitatea sa de a aduce un sprijin cit mai larg al electoratului. In momentul în care țărăniștii îşi precizascră poziția şi _retuzul participării, Convenţia pentru instaurarea democrației a dat un comunicat prin care-şi declara întregul sprijin pentru orice partid din cadrul alianței care ar accede Ia guvernare. Era vorba, acum €ste evident, de un sprijin acordat Partidului Naţional Liberal, care s-a dovedit mai flexibil şi mai apt să se adapteze unei colaborări cu Frontul Salvării Naţionale, Pe de altă parte, s-au manifestat acum cu mai multă evidenţă, diferenţele de opțiune politică di tre cele două partide istorice. Liberalii

sint convinși (și se pare că şi-au formulat părerile de mai multe ori în cadrul Convenţiei) că sistemul monolitic al actualei puteri nu poate fi penetrat,

fisurat, deciţ dinlăuntrul său, ceea ce presupune cedări şi compromisuri. Politica termă şi rectilinie a țărăniștilor, inspirată, se pare, în continuare, de personalitatea tutelară a lui Iuliu Maniu, interzice însă orice colaborare cu ES.N.-ul care, în ciuda tuturor mutaţiilor, rămine succesorul politic. al fostului partid comunist. Surprinzătoare a fost, totuşi, intervenţia d-lui Ion Diaconescu, liderul grupului țărănist din Camera deputaţilor, care a cerut puDlic liberalilor să nu-și abandoneze principiile, insinuind, chiar fără voie, că aceştia din urmă, seduşi de putere, ar fi înclinat să se abandoneze unui joc politic strict conjunctural, punind propriile interese electorale înaintea marilor imperative sociale. Domnul Radu Câmpeanu, în numele P.N.L., a replicat ferm, accentuină o despărțire care se prefigurase de mai multă vreme în Convenţie. Această alianță politică a avut, de alttel, cel puţin în ultimul timp, un caracter mai degrabă formal, atea reală fiind de multe ori minată de rivalități şi suspiciuni reciproce; Temerea țărăniştilor arc şi un temei real, deoarece P.N.L, a reuşiț să obțină satistacerea tuturor condiţiilor pentru participarea la guvernare: trei membri în guvern, în posturi cu _rea1ă putere decizională (Justiţie şi Finanţe), dar mai ales un control parţial asupra administraţiei locale, care le oferă un evident avantaj electoral, față de partenerii politici din cadrul Convenţiei, În structura fostului guvern, administraţia locală (prefecturile şi primăriile) e-au dirijate de secretariatul guvernului, care a cedat acum aceste atribuţii a două departamente conduse de un liberal (dl. Mircea Vaida, deputat P.N.L. de Cluj) şi de un reprezentant F.S.N. Pare să fie vorba de o împărțire a zonelor de influență care are însă imensul avantaj că sparge monopolul E-S.N.-ului în organizarea vii toarelor alegeri. Tradiţia politică la români ne arată că niciodată partidul ca-

re a organizat alegerile nu le-a pier-

ÎN LOC DE CRONICĂ PARLAMENTARĂ ADEVĂR ŞI PROPAGANDĂ

La Congresul al doilea al U.D.M.R. din luna mai, de la Tirgu Mureş, un de legat din secuime propunea ca printre obiectivele Uniunii să fie trecute şi cîteva revendicări lipsite, evident, de realism politic : recunoaşterea limbii maghiare ca limbă oficială, predarea în şcoli a istoriei Ungariei ş.amd. Care a fost ecoul afectiv al acestor propuneri mu este fără importanță, dar ceea ce me interesează acum este că propumerea n-a primit sprijinul majorităţii, că a Jost privită ca o opinie nerezonabilă, dar tolerată în modul cel mai firesc, în, virtutea principiului democratic al libertăţii de exprimare. Ce s-a întîmplat în mic în sala congresului poate fi regăsit la scara întregii societăți maghiare din România, Vom înţelege atunci că este o mare greșeală să refuzăm. comunității maghiare încred rea că poate elabora o conduită. politică realistă, În sînul acestei comunități sint destule tensiuni pe care ar dori să le rezolve singură, fără a fi supusă unei presiuni psihologice permanente, Efectul este de multe ori contrar celui dorit şi să nu ne mirăm dacă cei care l-au privit azi pe Katona Adâm ca pe un excentric ce nu merită să fie luat în serios, miine vor spune că are dreptate, La vestea prezumtivului referendum de la Lutiţa, pentru care U.D.M.R.ul îşi declinase orice răspundere mai înainte ca opinia publică românească — să afle ceva, Parlamentul României a pierdut o zi întreagă pentru discursuri patriotice şi în acelaşi timp ameninţătoare. N-a stat nimeni să se întrebe ce s-a întîmplat în realitate şi care sint dimensiunile evenimentului.

De la articolul publicat într-o obscund. revistă poloneză precum şi de la guvernul în ezil de la Budapesta, lucrurile au evoluat ascendent pină la parozismul de săptămîna trecută. După o jumătate de zi de discursuri, a

venit şi rindul UDM.R-ului să-şi spună cuvintul. Domnul Tokay a făcut o declaraţie de loialitate,

puternic aplaudată : „Nu putem nici măcar să acceptăm ideea ca cineva să atenteze la integritatea României. „U.D.M.R. condamnă cu vehemenţă orice atentat la integritatea statului român“. Ar fi fost firesc ca discuţiile să se încheie aici. Se spusese totul, U.D.M.R.-ul, somat, îşi formulase încă odată poziția. Dar 1nai erau înscrieri la cuvint și deputaţii nu se puteau abate de la rîndurile înşirate acasă cu sudoare şi cu speranța că tor produce o puternică impresie. — Astfel încit, ultima parte a ședinței, cu toate aplauzele acordate d-lui Tokay, a decurs în acelaşi ton. Nici un dialog nu a fost cu putință, a fost o simplă desfăşurare de discursuri paralele. Pină la urmă, a fost limpede că declaraţia U.D.M.R. n-a satisfăcut pe deplin, Adunarea aştepta ca maghiarii să-şi condamne conaționalii care. greşiseră, să-i-pună la stilpul inJamiei; _ar fi dorit să-i asimileze din punct de vedere afectiv. pe maghiari, să-i oblige să simtă același lucru : ace cași teamă şi aceeaşi indignare. Iată de unde se trage senzația de intoleranţă pe care o acuză reprezentanţii minorităților etmice. Ei încearcă de fiecare dată să atragă atenția asupra diferenței dintre atitudinea politică — adaptată exigențelor majoritare — şi atitudinea psihologică, afectivă,

Autorii Raportului privind persoanele alungate din județele Harghita şi Covasna au susținut că U.D.M.R. a ezercitat un veritabil şantaj pentru a-i împiedica să-l prezinte în plen. „EA încearcă să ne împiedice să spunem ce avem de spus, invocînd pericolul unui război civil“. În realitate, Raportul n-a aşteptat foarte mult, deoarece el a fost aprobat în, întregime abia la începutul lui octombrie. De aceea, nici ideea că

duț şi că succesiunea la guvernare a fost stabilită în cercurile inalte ale puterii mai înainte ca electoratul să se pronunţe. Ne putem aștepta, așadar, ca tradiția „alegerilor româneşti“, devenite proverbiale în Europa înainte de război, să nu se dezmintă nici de această dată. Atita doar că, ținind seama de noile circumstanţe, putem spera într-o reprezentare politică mai apropiată de adevăratele opțiuni ale electoratului. Săptămina trecută ne-a prilejuit surpriza ca refuzul Parlamentului să nu-i afecteze pe reprezentanţii opoziției, ci pe dl. Babiuc, care venea de la Justiţie, şi pe dl. Ludovic Spiess, care nimi rise fără vină intr-un joc politie de care era, evident, străin. Dl. Stolojan pierdut cumpătul şi a căzut într-o scurtă stare de depresie, amenințind că-și va depune mandatul dacă întreaga listă nu va întruni sufragiile Senatului. A doua zi a vorbit despre criza politică gravă în care ar fi din nou aruncată România, cerind senatorilor să-şi revizuiască poziţia. Micul şantaj a reușit, şi am asistat, la mai puţin de 24 de cre, la o schimbare radicală de atitudine, determinată probabil şi de temerea, atit de înrădăcinată în societatea noastră, că o schimbare poate aduce mai mult rău decit bine, A fost, în orice caz, un test peatru personalitatea politică a primului ministru, care a demonstrat că nu are suficientă stăpinire de sine pentru un rol atit de înalt. Detaliile sînt de multe ori semnificative, relevind slăbiciuni ce pot deveni hotăritoare în momentele dificile. La conferința de presă organizată joi seara, la sediul guvernului, dl. 'Theodor Stolojan, în general calm şi echilibrat, şi-a pierdut complet cumpătul cînd a fost intrebat dacă eventualul referendum asupra autonomiei secuilor și reacţiile ulterioare ar putea afecta relaţiile noastre cu Ungaria. A fost incapabil să rostească 0 singură Propoziție legată, repetind, ca într-o criză nervoasă, de numai puţin de cinci ori, că sint lucruri cu care în România nu se glumește. Am fi de acord cu dl.

prim-ministru şi i-am scuza lipsa totală a simțului umorului, dar atunci fusese întrebat numai de raporturile dintre statul român şi cel ungar. În gc-

s-a așteptat un anume moment pentru a fi difuzat nu poate fi susținută. Se pare doar că partizanii prezentării lui imediate au reuşit să-i convingă pe cei prudenţi, profitind, de surescitarea ge: nerală provocată de prezumtivul rejerendum asupra autonomiei secuilor. Aşa cum se programase, deci, la începutul săptăminii, joi a fost prezentat Raportul în plenul adunării şi, aşa cum ştim, şedinţa a fost transmisă integral la televiziune. Ne putem de aceea întreba care au fost efectele urmărite, Unul ar fi un efect de intimidare; un altul — poate nepremeditat. ci doar ca efect secundar, neinsoțit de contraindicaii — a fost cu siguranţă crearea unei imagini a adversarului, a aceluia care — în minţile cele mai simple — poate să stea la originea tuturor relelor. Un potenţial țap ispăşitor. Prezentarea acestui Raport este şi o revanșă a naţionaliştilor din Parlament, care, de atitea ori acuzaţi, fie de colegi, fie mai ales de presă, pentru manifestările lor ezcesive, au avut acum prilejul de a veni cu fapte care să le întemeieze atitudimea. O primă observaţie însă este că Raportul nu e strict japtic şi că, alături de faptele neindoielnice care ar fi trebuit să intre imediat sub incidența legilor, există o punere în contezt istovic care îi prezintă pe maghiari şi secui ca pe dușmanii noştri de secole. O dezvoltare cu tentă ideologică care aduce deservicii Raportului, mai ales în eventualitatea în care va fi tradus într-o imbă de circulație internaţională. Străsint foarte sensibili la tonul discuţiei şi sint convins că o seacă înşiTuire de fapte ar fi fost de preferat limbajului patetic al unei istorii rămasă parcă la mentalitatea Școlii Ardelene. Raportul, “au susținut autorii lui, într-o scurtă conferință de presă, are în primul rînd rolul de a sluji la reconciliere între grupurile etnice din Transilvania, Nu le contestăm buna întenție, dar lungul şir al proiectelor de deznaționalizare făcută de unguri. și secui în Ardeal, corelate cu mai recentele tulburări, e de natură să creeze imaginea unei dușmănii ireconciliabile, care trece dincolo de istorie. Ce putem aştepta de la dușmanii noștri de veacuri ? — pare să spună concluzia a-

cestui Raport. Adevărul trebuie rostit

ral, însă, dl. Stolojan a părut să se. pucuze de un mare succes în rindul zia-” : riştilor care nu mai contencau cu feli-; citările, încîntaţi să întilnească un om mult mai modest şi mai dispus să co- ; munice decit predecesorul său.

In problemele mari, dl. Stolojan ne-a confirmat aşteptările: politica sa, aşa ' cum scriam săptămina trecută, nu-și | propune să inoveze, ci doar să continue pe cit posibil inițiativele guvernului viitor. Cu un singur corectiv: se Va urmări o mai optimă corelare a prețurilor cu salariile şi o administrare strictă a resurselor alimentare. Principala sarcină a noului guvern rămine aceea de organizare a alegerilor și esto pentru noi un motiv de neliniște faptul că primul-ministru n-a reuşit să-şi elaritice opţiunea în privința succesiunii: alegeri locale mai întii, sau alegeri generale legislative? DI. Theodor Stolojan, ezitant, şi prea puțin sisur pe sine, nu pare capabil să-și asume o politică pe cont propriu, aştep- | tind mai intii să se cristalizeze în Jurul său o poziţie dominantă po care să-şi sprijine hotăririle, In situaţia în - care alegerile generale vor preceda pe cele locale, avantajul prezenţei. liberalilor în guvern se va restringe la mini- + mum. Ne aşteptăm, așadar, ca în aceas- / tă privință să se dea o bătălie importantă.

de fiecare dată răspicat, dar adevărul | mu stă doar în faptele insele, cl şi în modul în care sint ele valorizate. Săptămina trecută Parlamentul nu ne-a ! lăsat deloc impresia că urmăreşte cu toată sinceritatea o reconciliere, ci, dim potrivă, că a găsit prilejul unei revan= şe în plan propagandistic, i

Aşteptăm cu tot interesul începerea dezbaterilor pe marginea Raportului, dar me temem că ele vor fi aminate fără termen, aşa cum s-a întimplat şi cu Raportul asupra evenimentelor din martie trecut de la Tirgu Mureş. Și există destule temeiuri să credem în această aminare, deoarece puţini mai au interesul ca subiectul să rămînă în plină actualitate. Maghiarii îşi doresc prilejul de a reevalua faptele şi de a întreprinde măcar o disculpare parția= lă, invocind aspectele cantitative, dar mulţi alții, din toate grupările politice, ar dori să evite rediscutarea unor pro* bleme atit de delicate. Manifestindu-se fără rezerve în sprijinul — concluziilor Raportului, ar accentua situația conflic= tuală, iar prin formularea unor rezerve s-ar expune (aşa cum facem noi înşine în momentul de jaţă), acuzațiilor că se pun în solda dușmanului, riscînd o serioasă pierdere de capital electoral.

? „-. Pagină realizată de A : HORAŢIU PEPINE

De ce a acceptat PNL sa intre în guvern...

„ne-a explicat dl 1.V. Săndulescu, ministru secretar de stat în MAE. PNL, partid cu o istorie de 150 de ani, a fost prezent în toate momentele de restrişte pentru România şi pentru poporul român dar bineînţeles şi în momentele fericite. Astfel, în actuala situaţie, deloc bună. în care se află ţara. PNL s-a consultat cu membrii Convenţiei pentru aplicarea reformei şi s-a decis participarea PNL la formula guvernamen.- tală. Occidentul doreşte desfăşurarea alegerilor libere şi a unei campanii electorale în condiţii normale. Guvernul Sto- : lojan a înfiinţat un Departament al administraţiei locale care să răspundă de alegeri şi care îşi propune să spargă vechile structuri comuniste şi neocomuniste care persistă încă în sistemul local de la sate şi oraşe. Discuţiile au fost aprinse “în legătură cu personalitatea care să conducă departamentul. FSN dorea un FSN-ist, PNL dorea un PNL-ist — pentru că se ştie, a precizat dl Săndulescu. de rezultațul alegerilor lo- „ cale depind şi alegerile generale. Si pină la urmă s-ă ajuns: la o formulă unică în istorie — un minister cu conducere ..bi- „cefală“, reprezentată/de doi secretari de stat cu drepturi egale ce vor depinde direct de primul-ministru, care va și arbitra eventualele disensiuni. Alţ motiv pentru care PNL a acceptat să intre în noul guvern este dorinţa de soluţionare a problemei țăranilor şi a eliberării titlurilor de proprietate. În prezent pămîntul nu se lucrează pentru că țăranii. după experienţa ultimelor decenii, nu mai au încredere doar în promisiuni.

Desigur că cel mai important obiectiv acum este instalarea în tară a unui climat de încredere, iar pe plan extern —

creşterea gradului de credibilitate. , Gabriela Anghel

PAVEL CÂMPEANU

METAMORFOZELE

CRIZEI

Criza din septembrie a produs un nou guvern. Noul guvern nu a produs soluţia crizei din septembrie, ci i-a schimbat cursul. De multă vreme societatea noastră îşi depăşeşte crizele nu rezolvindu-le, ci retravestindu-le, Ne-am deprins să trăia în continuitatea crizei, absorbiți de discontinuitatea formelor ci. Fiecare şoc nou este perceput în autonomia lui iluzorie, aşa cum un bolnav se scutundă în suferința fiecărui spasm, uitindu-le pe tele care l-au precedat. Am străbătut asttel criza disoluției vechii orinduiri, străbatem acum criza posibilei tranziții către o orinduire alternativă, Ne aflăm în unul din acele neguroase intervale, cind istoria ezită între două crize, însumindu-le. Iar pentru a o preface pe cea dintii în cea de a doua avem nevoie, printre altele, de reconsiderarea istorică a acestui proces unic şi de o analiză sociologică pertinentă a mecanismelor lui.

Pină acum, episodul din septembrie "91 se destăşoară după aceiaşi parametri generali : starea de criză se menține, dar caracteristicile ei se moăifică. Cu o rapiditate ameţitoare, criza în chestiune şi-a schimbat pe de o parte dimensiunea şi pe de alta substanța. Locală în primul ei stadiu, criza a căpătat de la o zi la alta o dimensiune naţională, cu inevitabile implicaţii internaţionale. în aspectele ci imediate, criza avea iniţial o amploare locală atit prin aria ci geografică — ea izbucnise într-un mic oraş de provincie — cit şi prin anvergura ei socială: agentul ci activ era o comunitate restrinsă, aparţinind uneia singure dintre multele ramuri ale economiei naţionale. Depăşindu-şi limitele geografice prin deplasarea agentului activ în Capitală şi limitele sociale prin provocarea demisiei guvernului, ea a dobindit dimensiunea naţională cunoscută. Mijloacele prin care s-a ajuns la acest epilog au avut un ecou internațional extrem de nefavorabil, reactivind îndoielile apusenilor cu privire la vocaţia democratică a României.

Paralel cu această dublă extensie şi implicată în ea, s-a produs și cealaltă schimbare, aceea de substanță. Criza a început sub impactul direct al marilor tensiuni economice, alimentate îndeosebi de creşterea prețurilor ; a trecut, mai departe, în plan social, prin degenerarea negocierilor dintre mineri și guvern, în confruntare şi în conflict ; iar în ultimul său stadiu, ea a dobindit un caracter net politic, ducind la blocajul unora dintre funcțiile statului și al principalelor lui instituții.

Formarea guvernului Stolojan nu reprezintă pentru această criză polivalentă un remediu, ci un paleativ. Ea oferă două avantaje: primul — a permis neutralizarea asentului activ al crizei. minerii de la Vulcan ; al doilea — a creat premisa eventualei recuperări de către stat a funcțiilor sale vitale. Dezavantajul fundamental al acestui cabinet este de ordin structural : el a putut fi alcătuit prin transformarea crizei politice de guvern într-o criză a sistemului politic. Am în vedere faptul că lărgirea bazei politice a guvernului s-a obtinut prin dezintegrarea bazei politice a întregului spectru politic, adică atit a puterii cit şi a opoziţiei.

Criza puterii afectează cu cea mai mare virulență partidul Ia putere, F.S.N. După ce şi-a pierdut cea mai mare parte a influenţei electorale, o serie de foşti conducători şi o parte a fracțiunii parlamentare, acesta a fost constrins de preşedinţie să abandoneze şelia guvernului, care de drept i se cuvine. Ad: versităţile pe care le are acum de înfruntat acest partid includ, pe lingă opoziţie, principalele instituţii ale puterii: preşedinţia, președinții celor două corpuri legislative şi poliția politică. Silit de împrejurări, el acceptă restringerea numărului de fotolii ministeriale care îi revin şi susține o listă guvernamentală parțial învalidată, la o primă citire, de propria sa tracţiune parlamentară. Astăzi puterea apare nu doar mai divizată ca oricînd, ci şi pe cale de a conteri diferenţierii ei interioare va-

“lențe conflictuale. Puterea de stat nu este unică, ci disputată intre mai multe centre de putere, printre care F.S.N.-ul

nu pare cel mai bine plasat. Şi asttel se conturează o situaţie paradoxală în care, opunindu-se partidului care le-a conferit legitimitate, unele instituţii cardinale ale puterii de stat accelerează eroziunea propriei lor legitimități.

Procesul de dezintegrare al puterii se propagă însă și în alte zone. Una, cvidentă, este înjshebarea căreia F.S.N.-ul a încercat să-i atribuie rolul unei coa liţii, aşa-numita „Cartă pentru reformă şi democratie“. Or, principalul păgubaş al formării noului cabinet le cel mai devotat partener al Frontului în această întreprindere : Partidul Liberal — Aripa Tinără. Pentru a doua oară, această formaţie rămîne la porțile puterii, de astă dată însă, în favoarea acelui partid pe care s-a născut spre a-l contesta, Este greu de crezut că amintita alianţă va supravieţui acestei mici drame. Un cabinet efemer pare să se fi născut din ruinele unci coaliţii efemere.

Aceeaşi observaţie este însă valabilă şi pentru cealaltă coaliție, cea a principalelor partide de opoziţie. Aici dezintegrarea a fost provocată de problema participării într-un guvern care continuă să asigure preponderența FSN. Partidul Naţional Liberal a acceptat a ceastă participare, partenerii săi de coaliție au respins-o. Orientările nu sint numai distincte, ci opuse. În felul acesta asistăm pentru prima oară de la Revoluţia din '89 la o polemică publică între cele două partide istorice tradiționale. Frontul încearcă să lărgească această bresă, precipitind la ordinea zilei Raportul despre Covasna-Harehita, contrasemnat de toţi reprezentanții partidelor de opoziție, dar recuzat de partenerul lor din menţionata alianță, U.D.M.R. Constituirea cabinetului Stolojan dezarticulează astfel în același timp puterea şi forțele opoziției.

Nu se poate şti în ce fel va izbuti acest guvern să organizeze viitoarele alegeri parlamentare, dar se poate conStata de pe acum că însăși modalitatea formării lui le oteră o premisă nu tocmai favorabilă. Căci pe măsură ce sporeşte dezintegrarea sistemului politic, sporește și dificultatea alegătorilor de a decide în cunoștință de cauză. La orizont se ivește, asitel, riscul unei noi metamortoze : un vot majoritar bazat po deruta alegătorilor ar putea transorma o criză politică conjuncturală — în

una structurală.

ÎN LOC DE CRONICĂ PARLAMENTARĂ

TAINICA BĂTĂLIE CU PUNCTUL OPT

Raportul Harghita-Covasna e menţinut artifical în actualitate. Săptămîna trecută, în cursul zilei de joi, au început dezbaterile şi ele vor continua săptămîna aceasta. În realitate nu prea vedem pe cine mai interesează, dar nu pentru că ar fi vorba de întimplări vechi şi cu motivații de multe ori nelămurite sau mistificate, ci pentru că tensiunea a atins deja un nivel greu suportabil.

Am dobindit, din păcate, o tristă certituăime : că nu iubirea de adevăr face politica în Parlament. Am discutat cu ciţiva dintre martorii convocați şi mârsesc că n-au reușit să fie foarte con-

vingători. Mi-au lăsat impresia că transferă un conflict profesional în plan etnic. Maghiarii din zonă s-au

grăbit să restructureze şcolile şi atunci mai mulţi profesori au rămas fără catedră. O ingineră, absolventă a Institutului de mine din Valea Jiului, rămîne fără post şi protestează cu vehemenţă. Se ajunge la înjruntări şi insulte reciproce. Din acest moment, părțile se comportă ca şi cum în joc s-ar afla interesele unor grupări naţionale şi tensiunile sporesc în chip artificial. Doamna în cauză, împreună cu soțul ei, părăseşte zona şi se prezintă apoi la comisia de audiere. Nu vreau să generalizez şi mici să absol pe cei eventual vinovaţi, dar cazuri de acest tip, împreună cu altele cu motivații încă insuficient lămurite se cumulează şi creează o impresie generală de catastrofă care provoacă o dorinţă de revanșă din partea etniei majoritare. De cite ori a fost pusă în încurcătură, comisia care a redactat Raportul a ţinut să precizeze că n-a întreprins o anchetă, ci numai o audiere. Or, este limpede că sint puse laolaltă cazuri extrem de diferite şi că numai o anchetă serioasă, cu audierea tuturor părților implicate, ar putea aduce puţină tumină.

Pe de altă parte, este primul Raport care se discută în plenul adunării. Este pentru prima dată că s-a găsit timp — şi asta numai pentru că cineva a investit în această întreprindere şi are acum interesul să tragă un profit cît mai mare. Supoziţii s-au făcut dela, și nu în soaptă, ci chiar de ia tribună. Domnul Radu Ceontea bănuiește că este o

tucrare pusă la cale de guvernul dermisionar.. Domnul senator pare nemulțumit că F.S,N.-ul trage foloase din ezploatarea unui domeniu pe care l-ar fi dorit în întregime numai al său. Un F.S.N. maţionalist face să pălească P.U.N.R.-ul, să-i neutralizeze acțiunea. După alegeri, liberalii se plingeau că Petre Roman, le-ar fi furat ideile, A fost doar o spoială, căci o politică Uberală autentică ar fi presupus un angajament ce ar fi contrazis originile şi premisele Frontului. Naționalismul este însă mult mai accesibil, deoarece nu presupune sacrificarea activiştilor şi a securiştilor, ci, dimpotrivă, valorițica= rea la maximum a competenţelor de care dispun. În fața acestei ofensive naționaliste nu are nimeni curajul şi nici interesul să formuleze rezerve şi critici, Liberalii au spus-o deschis prin vocea domnului Dan Lăzărescu: „Fie că au dreptate, fie că nu, țara mea rămîne fara mea“. Surprinzător a fost doar Grupul de uniune social democrată, fostul E.S.N. — 20 mai, care a avertizat U.D.M.R-ul că riscă să fie scos în ajara legii, întocmai ca Partidul Comunist dinainte de război. Să înţelegem de aici că U.D.M.R. reprezintă în mnomentul de față, în viziunea anumitor grupări politice, cel mai mare pericol pentru societatea românească şi pentru statul român ? F.S.N-ul a indicat res: ponsabilitatea unor membri marcanți ai U.D.M.R, iar P.U.N.R. a tras de aici toate consecințele, avansind propuneri concrete : retragerea imunităţi parlamentare a celor care s-au făcut _vinovaţi de activități antiromânesti şi punerea lor sub urmărire penală ; desti= tuirea prefecților şi primarilor care au desfăşurat acțiuni autonomiste,. sus= pendarea unor publicaţii maghiare şi interzicerea unor sărbători tradiționale, care lezează sentimentele poporului român. Bănuim că ultima parte a dezbaterilor își va schimba tonalitatea, căci altfel e dificil de găsit o ieşire. - Sau, probabil, că ele îşi vor păstra tonul pentru a face o puternică impresie în faţa opiniei publice, iar soluțiile vor fi, stabilite în spatele cortinei la negocierile dintre grupurile parlamentare:

Efectul politic imediat al acestui Raport este că U.D.M.R.-ul se găseste mat izolat ca niciodată şi, cel puțin, în aparenţă, părăsit de prietenii politici din cadrul Convenţiei pentru Instaurarea Democrației. Frontul a făcut mai multe încercări de a scoate pe maghiari de pe orbita opoziţiei unite, mai intii prin promisiuni, apoi prin amenințări care au atins acum, punctul. culminant. Mai mult de atit nu cred că se mai poate, şi maghiarii vor fi obligați să navighe= ze printr-o strimtoare cu obstacole, neașteptate, la tot pasul.

Ceea ce ne dezamăgeşte este că niciodată partidele politice româneşti n-au reușit să fie atit de unite (în mod rela= tiv, desigur) ca acum, cînd. identifică în maghiari (sau măcar într-o parte a lor) pe dușmanii noştri comuni. Cu regret trebuie să o spunem, fostul premi= er avea dreptate atunci cînd spunea că acum singurul lucru care mai poate uni pe români este ideea naţională. Adevăratul pericol se află însă înlăuntrul nostru, în corupția şi orbirea societăţii noastre. Dacă a fost vorba de o măsură de siguranță împotriva celor ce au contribuit în mod activ şi conştient la mutilarea societății româneşti, pentru ca ei. să nu mai poată participa la viața politt. că, feseniștii s-au opus din nou, la fel ca la elaborarea Legii electorale şi la fel ca întotdeauna. Amendamentul dom= nului Ban, deputat liberal, care cerea să li se interzică foștilor activişti de partid să acceadă la funcţiile de prefect şi subprefect, a fost respins miercu. rea trecută, după discuții care ne-au amintit de atmosfera încinsă a perioadei imediat următoare lui Decembrie 1989. Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara e încă de cea mai mare actualitate,

HORAȚIU PEPINE