Mineriada care răstoarnă guvernul Roman

Glose la a 'doua mineriadă

CUM E MAL RĂU

ocmai cînd lumea începuse să

Ţ sue că am fost în stare să ne

batem ca orbii, 'să ciomăgim 1€-

mei ținere și studenți numai pentru simplul fapt că nu pot gindi atit de îngust ca o precupeaţă, tocmai cînd mea cra gata să accepte că antisemitismul nu este decit opera interesată a unor publiciști găinari, tocmai. acum s-a petrecut această venire a minerilor care, dincolo de toate, n-a făcut decit să sporească imaginea de popor neguvernabil. Cind am auzit prima dată această sintagmă, m-am aprins ca focul şi am devenit agresiv, reușind chiar periormanța de a-l jigni în mod grosolan pe un demnitar care s-a şi ridicat mai apoi de la masă. Am tot revenit asupra ei şi, oricite păcate am ea, nu am putut să o accept, asfa

pentru că sînt convins că sintem meguvernabili decit atunci cină Ja putere în structurile de bază ale statului se ailă doar oameni de paie, făţarnici, vinovaţi, lichele sau, mai ales, carieristi nepricepuţi. Din nefericire, ultima vemire a minerilor n-a tăcut decit să ne coboare şi mai mult în ochii lumii, să me priveze de importante ajutoare! îinanciare, fără de care țara noastră nu seamănă decit cu un tren deralat, maltratindu-și călătorii în alunecarea sa accidentată spre o direcție necunoscută,

enirea minerilor nu poate îi tole-

V rată în nici un chip. Dar ea poate

fi explicată în mai multe feluri. În primul rind prin sărăcie și disperare. Amăgiți înaintea alegerilor, îmbătaţi după alegeri, păcăliți în 13—13 iunie, minerii au descoperit reiorma fără cap şi fără coadă, fără logică și articulaţii sociale serioase a fost promovată fără o dezbatere prealabilă, fără o pregătire tomainică a electoratului. Guvernul a promis tuturor marea cu sarea, chiar şi atunci cînd cl mu mal avea nici bani de izmene. Şile noua echipă guvernamentală, mutată în vilele de soi ale fostei nomenclaturi, cum se trăieşte în Valea Jiului și care sînt costurile reformei în toată ţara, mu numai aici? Ştie cineva de la guvern că în Petroșani piinea este ca săpunul de ruie iar salamul ca porumbul mucegăit, că nu curge apă caldă decit o dată pe zi cite o oră, că apa rece curge uneori mai puţin decit berea, că viaţa în aceste orașe bătute de Dumnezeu aduce mai degrabă cu cea din lagărele de concentrare, dectt cu binefacerile dintr-o - societate civilizată, Ceea ce nu ştie guvernul şi nici preşedinția şi nici televiziunea romănă este faptul că mulți muncitori disperai din provincie sînt de acord cu mlmerii şi unii ar fi fost gata să-i îns0ţească şi, dacă la Bucureşti şi pe drum nu s-ar fi intimplat ce s-a întimplat, ar îi şi făcut-o. Numai că minerii, neştiind că greva generală rămîne totuși soluţia cea mai eticientă şi legală de a lupta împotriva unor cășăţini paraltzate, au adoptat aceeaşi atitudine ca și în cazurile precedente, cind au fost iotosiţi ca forță de reprimare a altor iorme de exprimare a nemulțumirii. și melinişții politice și sociale, Să nu ultăm că bitele lor ali mal fost folosite, far parlamentașii noștri care urlă ca din gură de șarpe, după ce le-a tremurat fundul pantalonilor şi au fost timiliţi ca niște „copii. rotardați, sint aceiași care, cu lun. urmă, în același Parlament, intocmeau un raport prin care acopereau precum pisica venirea minerilor în 14—15 iunie 1990. Sigur că a avut loc o incredibilă şi comico-dramatică șiionare a statului de drept și ea nu poate îl tolerată, dar ea a fost posibilă pentru că în acelaşi Parlamen! al lui Caragiale, cu un an în urmă. oțăriţii de acum dădeau minciumii o dimensiune oficială. Din păcate rusinea nu este un sentiment politic de care unii să fie capabili, poate tocmai de aceea ciclul justiţiei morale trebuia încheiat şi natura chiar a făcut-o.

egal. venirea minerilor este con- „damnabită. Și anul trecut, și anul acesta. În mod normal, în ambele cazuri ea trebuie judecată. Dar politic si moral nu este. Pentru că aceia: i mineri, sub o formă mult mai

violentă, au fost iolosiți în anul trecut şi nimeni nu a dat socoteală, acreditirslu-se României și forurilor internaţionale o neruşinată minciună care a schimbat logica lucrurilor şi ea s-a şi răzbunat. În același timp minerii, forță de şoc greu de controlat, au comis ca şi anul trecut lucruri reprobabile, Luxul de a comite asemenea călătorii coxective în Capitală a fost asumat fără să fie dublat de o capacitate organizatorică a sindicatelor care au venit în iruntea lor. Așa s-a petrecut anul trecut cînd minerii au distrus ceea ce nu trebuia distrus, cînd anii dintre el au Și sustras, cînd au comis violențe ieşite din comun și cu totul grati

(și cina acestea au fost cocoloşite, tolerate, sau ascunse cu maximă preocuparc). Aşa s-a întîmplat și anul acesta, cină sindicatele lor, fără să înveţe nimic din greșelile precedente, au acceptat să-i conducă la Bucuresti, și, fără să-l ţină sub control, au permis spargeri de magazine, distrugeri de eechipament sau de bunuri comune. În același timp, trebuie precizat faptul că venirea minerilor, dincolo de excesele ei, a devenit prilej și pentru grupuri neminerești profilate pe spargeri și sustrageri. Avem semne că nu toate violențele şi furturile aparţin minerilor şi nu este exclus ca ele să fie nu opera unor simpli hoţi, ci a unor profesionişti montați să arate lumli efectele condamnanile ale acestei călătorii.

fost motorul de bază al nemulțumirilor și implicit al plecării spre Bucureşti. De fapl, minerii au pomit împotriva scumpirilor, a haosueconomie, a sărăciei, a lipsei anţă, Guvernul Roman pe ling; are meritul de a îi iniţiat acest proces ditici! de retormă, pe lingă deschiderea realizată spre comunitatea internaţională (unde președintele, din cauza venirii minerilor în 1990 ny a seuşit aproape nimic) a pierdut partida pe merit. Unu: pentru că era dificil de rezistat într-o asemenea cursă. Dol: pentru că n-a explicat lumii pe indelete, nu savant şi preţios, costurile reformei. Trei: pentru că încet-încet, dincolo de transparenţă n-a practicat decit mișcări de culise. N-am avut nici un aport asupra banilor cheltuiţi de guvern, n-am avut nici un bilant al împrumuturilor intexnaționale și al modului în care au tost folosite. O anume trufie și îngimfare l-au pierdui în primul rind pe primul ministru. încrîncenat să rămînă la putere cu orice preț, făcînă concesii şi promisiuni desaste, cl n-a tăcut decit să-și sape singur groapa. Pornind de la modul în care și-a şmecherit casa din strada Gorki (care acum trebuie restituită statului, neputind rămine în nici un Caz pe mumele său), trecind la felul în care a acordat o serie de facilităţi unor prieteni sau apropiaţi, inclusiv nor membri sau funcționari ai guvei nului, pînă la lipsa sa de pricepere în economie, dublată și ea de o anume incompetență în acest domeniu a echipei. sale, toate acestea l-au pierdut, arătîna că demisia intervine poate prea tirziu pentru a mai salva viitorul poHitie al primului ministru. În același timp, trebuie reținut efortul său în descătușarea economiei de piaţă, cit mai ales bărbăția sa de a rămine singur pe baricade. Pentru că situaţia din îinalul mandatului său, cînd afară atacau minerii, iar întăuntru Petre Roman, părăsit de cea mai mare parte din echipa sa, fugită ca sobolanii de pe corabia în scuiundare, ne arată un bărbat politie cu o mare forță de caracter. ȘI asta trebuie totuși apreciată într-o perioadă cînd oamenii sint lunecosi, cînd fiecare încearcă să-și salveze pielea, cîna valorile morale contează atit de puţin. Ce sentimente a putut trăl profesorul de politehnică, urcat pe culmile puterii și părăsit de echipa sa grăbită să-și arate și înălțimea morală ae şoricel, sint chestiuni care ţin numal de literatură și nu privesc politici

S igur că sărăcia și disperarea au

riți minerii? Cu si-

Hanță că da. Serviciul Român

Intormaţii și Ministerul de Înterne cunoşteau foarte bine 'starea de Mucruri din Valea Jiulai. Au înainti acestea rapoarte preşedintelui, Pa. mentului și primului ministru în legi tură cu situaţia limită f Nu cunosc activitatea acestor instituţii de pomină, dar înaintea primului ministru, Hanul simţ l-ar fi obligat pe ministrul de înterne „să-şi prezinte. demisia. incapabil să. stăpinească încălcările de lege, să apere clădirea guvernului, să intervină ferm, el se dovedeşte acelaşi băiat de treabă subminat de propria-i nepricepere cit şi de cea a generalilor mai importanţi, De altiel nu putem şti în ce măsură o parte din personalul cu stele mari din Ministerul de Interne nu a făcut jocul ofițerilor de la revista Europa, de la România Mare şi al altor înstelaţi din armată. După cum a fost apărat guvernul, după cum a fost părăsit Parlamentul şi după forțele enorme blocate doar la președinție și televiziune, se pare că afirmaţia parlamentarilor, cum că ar îi avut loc chiar o trădare a guvernului şi parlamentului, ra numai că nu este exclusă, dar ea pare extrem de plauzibilă,

consecință a costurilor ridicate

ale trecerii spre economia de piaţă, sau, împreună cu ele, mai este vorba şi de succesul forțelor oculte interesate în stoparea acostela ? Știm foarte bine încrincenarea vechilor rinoceri de a stopa ceea ce nu înțelegeau și îi defavoriza pentru că le pregătea ieșirea din scenă. Petre Roman şi Adrian Severin stăteau ca doi scaleți în gitul lui Alexandru Birlădeana. Poate că nu se aflau într-o poziție ceva mal favorabilă nici faţă de Dan Marțian sau de Ion Iliescu, faţă de generalii mitelor şi sarsanalelor din epoca de aur. Toţi aceştia ar fi fost în stare să facă inclusiv donaţii celor care să-l aiute la înlăturarea generaţiei mai ţinere. Serviciul Român de Informaţii pare să fi şomat în această perioadă, dar sînt mai multe indicii că el a lucrat din plin. Cum a putut să difuzeze Ministerul de Interne un comunicat că minerii au plecat din Valea Jiului strigina lozinci antiguvernamentale. şi antiprezidenţiale, dar şi promonarhiste? Cum se explică difuzarea ştirii cu venirea regelui? Cum se explică impingerea minerilor spre congresul P.N.Ţ.- cd. pentru a obține două lovituri dintr-un foc — compromiterea țărăniștilor, puși într-o sugerată cîrdăşie cu minerii şi compromiterea celor din urmă. Toate acestea fac parte dintre găinăriile politice ale acestor zile tensionate, din greselile opoziţiei gata acum să-i sprijine pe mineri, după ce cu un an în urmă le îndurase ciomăgirile! E greu de ştiut cum s-au coniugat aceste forțe. Cert este, că pe lîngă mineri, rinocerii şi smochiniţii €- pocii de aur au avut acelaşi interes. Na stim încă datele exacte ale implicării.

E ste căderea guvernului o simplă

ziarul Azi a prezentat cu oarecare aproximaţie datele momen-

sului, creionină citeva amănunte din-

ir-un puci de stinga. Două zile mai

ziu, ca şi Adevărul, ca şi $

Î n primul moment al balamucului,

misterul de. Interne, ci deformate şi dorinţe dintelui Ton Iliescu, totul a fost împins spre rege şi Alianţa Civică, Aceasta dovedeşte faptul că există un interes real în descălecarea guvernului, blocarea reformei şi, apoi, acoperirca lovi. turii în stilul pisicii. Dacă oscilaţiile ziarului Azi ţine tot de stilul de părăsire a corăbiel, cea de la Adevărul ridică o problemă specială. Fostul ziar al P.CR, după slugărniciile şi minciumile din campania electorală, încercase o redresare, o echilibrare a poziţiei, uneori de-a dreptul izbutit şi cu succese profesionale vizibile. Coniuzia stir. nită de articolul abracadabranţ Fir-ai al naibii, Majestate, semnat de Sergiu Andon, unul din membrii colegiului director, ne arată că schimbarea de macaz de ultimă oră pusă la cale de creierele acestei lovituri are la bază forțe importante, care încluă și leagă ziarul pretins independent de conser-

ntorm imaginii discrete a preşe-

CORNEL NISTORESCU

(Urmare în pag. 14)

FAŢA VĂZUTĂ ŞI NEVĂZUTĂ A CĂDERII GUVERNULUI ROMAN

Am trăit, din nou, o singură imagine p

le de coșmar. Încercăm o reconstituire a lor. În confuzia care a domnit : cea a violenţei. Revendicări sub imperiul bitei, pietrelor și sticlelor incendiare. Lupta oarl ădire a cărei singură vină era de a fi adăpostit membrii guvernului şi mai ales pe primul ministru. În locul dezamorsării tensiunii şi opririi escaladării violenței — scuturi, bastoane, gaze lacrimogene. O evidență trag: nevoia de a sparge, de a incendia. Voci isterizate, îndemniînd la alte alte violențe, O ciudată coniportare a forțelor de ordine : placiditate, fereală, teamă, mai întii. Urmate de atacuri violente, hotărîte, susținute de un bogat arsenal al luptelor împotriva demonstranţilor.

În acest haos zvonurile și liderii improvi tradictorii. Ceea ce s-a întimplat (şi se pagini) este, pentru România, un mare pas înapoi,

ţi, de pe margine, au dat tonul acţiunilor con-

întîmplă la ora la care noi trimitem la tipar aceste către

înțunericul care guvernează violența.

UN SLOGAN-,,FĂRĂ VIOLENȚĂ” - ŞI ARGUMENTELE SALE — BiTELE

asana ce-a cuprins Bucureştiul la informaţiile orale sau scrise despre venirea minerilor a fost evidentă. Lacăte imense au străjuit intrările cafenelelor de pe Calea Victoriei, magazinele particulare şi-au agătat în geam anunțuri ce încercau să salveze aparențele „Închis pentru curăenie“, „Inventar“ ete. Pe șos. Ştefan cel Mare pe remorca unui tractor două chioșcuri erau duse către locuri mai sigure. Un oraş ce se pregătea de taifun. Sediul Guvernului era înconjurat de un cordon de militari. Maşini militare cu prelată staționau pe străzile din spate. Informaţiile privind devastarea gărilor. Petroşani şi Cralova au sporit frica. În așteptarea zninerilor, au intrat în alertă gazeta-

civili. Cine au fost aceştia ?

rii români. şi străini. În. ciuda, de rațiilor din C vendicări politice“ — ci ideea unor consecinţe inevital plan politic. De asemenea, erau așteptate confruntări de proporţii tre cine se va abate furia n În aceste momente de Me epul n

pe peronul Gării Băneasa : violență“. Mult mai convin: erau ciomegele, topoarele de. mină cabhwile agitate în aer în timp ce se seandau duivasele cuvinte. rea şi drumul pînă în s-au petrecut într-adev țe. (€. STAN)

Cine a oferit arme la Petroşani?

DI. Marcian Bleahu însoţit de doi demnitari, între care unul secretar de stat, a aflat că la Petroşani minerilor li s-au oferit arme de către

GARA DE NORD-O PANICĂ DE MOMENT

Numai cine nu a fost în dimineaţa zilei de 25 septembrie în Gara de Nord nu ar putea înțelege starea de spiriţ ce domnea printre călătorii care aşteptau plecarea în țară. Teama în fața zvonului potrivi; căruia vor veni minerii Văii Jiului a făcut ca în citeva zeci de minute peroanele şi sălile de aşteptare ale gării să se goJească, Agenţiile de turism şi-au închis (citește baricadat) ușile. Cele cîteva zeci de poliţişti care ar fi trebuit să asigure ordinea în cazul venirii minerilor, se foiau de colo, colo, întrebindu-se unul pe altul: „Cit mai au ăştia, domnule, de gind să ne țină pe-aici ?«

Uşor, uşor, vestea s-a întins şi în afară. în Piaţa Matache, oameni de bine. coboriți parcă din cărţile de educaţie socialistă, începeau să apostrofeze țăranii şi comercianții particulari : „Astea e prețuri, bă 2“ Lor, li se alăturau gospodine intrigate, ţinindu-le. isonul şi întăritînd, spiritele. Puțin mai era ca țiganii ce îşi făceau

„CIVILI LA

Piaţa Victoriei, 25 septembrie, în jurul orei. 13.,Se stringe lume care a aflat că „vin minerii“ să „dea jos“ guvernul. Să fie vreo citeva sute de persoane. Mulţi ziarişti. încă mai circulă mașinile. În jurul clădirii guvernului, cordonul de poliţie e compact.

Coloana de mineri îşi face apariția pe Kiselert. Numeric, aprecierile oscilează între 7—%00 şi 2000. Pătrund în piaţă scandind „Cu televizorul aţi minţit: poporul !* De pe margine, numeroşi cetăţei i dă. Minerii scandează „H. Unii rămin în picioare, alții se întind să se

veacul prin z argumentele. speci

di lumii adeziunea lor la ideea de piaţă liberi

Mai apoi, oamenii de bine părăseau zona, mulțumiți de rezultatele muncii lor. agitatori şi

căutînd alte şi alte lo: unde aveau să propage domnului Verdeț. La cîtva timp du it şi vesteaceii minerii vor cobo: „Să-i bată păi noi sintem doar simpli călători !“ totuşi, uşile dughenelor ture rămîn închise, Vorba frica jăze: penii. După două zile în: totul era ca şi înainte: fetele noas cump: rau bilete pentra Stambul, ţigânu alergau şi ei cerînd cîte un leu pentru „ciungă“, funcţionarele de la informaţii răspundeau ci celaşi ton înțepat, i. rata - lume părea (LIE STOIAN)

TREI METRI

odihnească, pe. asfalt. Bucureştenii („civilii“, cum li se va spune) înE să se amestece printre ei. M nerii, în genere,

cestea,

din nou ul

știi înc, oarece e fortul s

ă cerinţă. Abordez, succesiv, cîţiva ma Ce vor? În primul rînd, apă ! Sînt morți de sete, Pentru ce au venit? În Valea Jiului nu se mai poate trăi. „500 de lei o bucată, numai atita, de Salara 7!+ Numai prețurile ? Nu. Nici cu prețurile astea, nu se găseşte aproape nimic.

arist, ce fel

1 Sus-

politice, Scan-

cînd în -cînd „Demisia!

cet, separarea „civili“-mislăbeşte, grupurile interferează,

dis

loc „Civilii“ sînt a e contra „puterii ilor 13—15- iunie

u fost, dar sint

Unii membrii ai Guvernului și-au pus picioarele in ghips

La sosirea minerilor, în sediul Guvernului, dintre membrii acestuia se găseau doar domnii Petre Roman, Adrian Severin şi Bercea, Deşi convocat la Guvern, generalul Victor Atanasie Stănculescu nu s-a prezentat preterind să stea toată ziua la conferința Sindicatelor miniere în sala

de marmură a Sălii Palatului

şi care îşi fac un fe] de autocritică, „Da, domne, ne-au în subteran, au sp! la București să apărăm țar

Am făcut şi prostii, că

sfera! e lini ra şi 1 pînă către 15,30—16, TEANU)

CUM A ÎNCEPUT

teau pe jos, în mijlocul Victoria, înconjurați de sute şi Vag se anti-guveranti-prezidenţiale,. Ziaziştii se învirteau în fața lor, pe gazon. Operatorii şi fotografii îi eneru pe, poliţişti. Era o atmosferă calMinerilor li s-a făcut sete şi poiştii au începuț să le aducă sticle cu apă, din interiorul clădirii Guvernului, În acest moment a început să apară puţină dezordine. Ortacii se certau pe apă, publicul spectator a început să-i ironizeze pe poliţişti, altfel amabili şi, iată, utili. Unii mineri mai îndrăzneţi se apropiau de clădire cu intenţia de a fi între primii beneficiari ei apei. A apărut la un mo-

namentale şi

ment dat un colonel (du mai mult a încurcat lucrurile. A ceput să se certe cu ziau cîndu-le clar pe unde meargă. Din cauza orelor ceau, probind evident nesimţirea lor dim clădire, care nu dădeau

nici

o atenţie, din cauz trupe și de perdele, atmostera S-a încins propiat de „clădire, şi

dat au nă încercînd

forțeze.

a explodat

i simplu piaţa, QIORIA

TABACU)

Tăierea legăturilor telefonice

Cum au sosit minerii, legăturile telefonice de la Guvern au fost |

ate.

Nu se mai putea vorbi acasă, cu ambasadele, Puteau fi găsiți pe firele

scurte doar cei cart

ATACUL

De îndată ce fumul primelor petarde Imcrimogene se împrăștie, demonstranţii, mineri şi civili, declanşează un atac furibund asupra clădirii guvernului. Şantierele înconjurătoare, care nu mai isprăvese blocurile din Piaţa Victoriei, sînt sursele avalanșei de bolovani care se abate asupra Palatului. Forţele de ordine încasează primele pietre, — ripostează cu petarde lacrimogene şi se refugiază în curtea din spate. Ridică scuturile la nivelul gardului, Ure în blocul turn din colțul Căii Victoriei. Şi aici gazul lacrimogen e neaşteptat < de dens. De jos se strigă: Coboriţi! Veniţi cu noi!

La 30 de minute de !a primul asalt, o ieşire a scutierilor din- curtea. din spate: un pluton avansează. fără convingere. La colțul clădirii e întimpinat cu bolovani. Piramida de scuturi vezistă 10. secunde, apoi se retrage în curte. Cobor în stradă. Un jandarm

ŞI RIPOSTA

e susținut pe capul spari și luat pistolul.

La colțul clădirii draperiile de + geamuri. Se aruncă cu stiele încendiare.

Demonstnanţii s-au înarmat cu

drugi de fier-beton din santier, nerii -au bite şi topoare, Tatonează clădirea pe flancuri. Sînt forțate rezervoarele mașinilor parcate în z Coetail-urile Moiotov. nu _reu aprindă. clădirea. e din spatele clădirii sînt înţesate de forțe de ordine, Circa o sută de sculie; un tampon între demonstranți şi res-

tul trupelor, aflate în rep; Este un joe înaințe-înapoi care se repetă, aproape o oră, după care altă

matiune înlocuieşte tamponul, N clipă. scutierii nu pierd „spatele îiontului“ ; asaltul se împotmoleşie în fatada baricadaţi

NĂSVAN POPESCU

[TEATRUL DE LUPTĂ S-A MUTAT ŞI ÎN CULISE |

FĂRĂ GUVERN, DOUĂ PETARDE ȘI LA ÎNCEPUT LINIŞTE

S-a anunţat în piaţă că nu mai avem guvern şi că toate revendicările minerilor au fost aprobate de cătie guvern, Oamenii de, acolo, stupefiaţi de faptul că asemenea inepții s-au putut spune dinn-o clădire pe care o urau, au început să huiduie, Au sosit şi ceilalți mineri, de la gara Băneasa. Piaja s-a umplut, Blocurile din jur erau ticsite de lume, Domnea o atmosferă de mare încredere, Mulțimea părea convinsă că ar_ putea schimba atunci şi preşedintele Americii. Deocamdată, ţinta era Ion Iliescu, Miron Cosma cere ortacilor săi să părăsească oraşul. Se mai aude o voce, lingă el: „Dacă nu, va curge mult singe“. Minerii trec peste TAB-urile şi militarii aduşi

ntru decor) şi pătrund în clădirea guvernului. înăuntra se lansează două petarde. Miron Cosma insistă și le spune minerilor din Valea Jiului să plece acasă, În piață se face linişte. Cea mai mare

dintre mineri pornesc spre şoseaua Kiseleff. jucureştenii fi privesc ciudat. Ei se uită în jur într-un mod ciudat. Mu înţeleg ce li se întîmplă. Pricep că nu au obțirțut mare lucru, Mici răutăți e spun. Zilele de 14—15 iunie nu se uită așa upor. Liniştea este întărită de tristeţea minerilor, “sare incep gă înţeleagă care a fost pină în present rolul lor în ultima perioadă de timp. O parte dintre el vor continua lupta pentru ceea ce în sfirgit simt că este bine. (HORIA TABACU).

NE-AM DEŞTEPTAT TOVARĂȘI ! ă NU MAI VREM FSN.

Paradoxal, Parlamentul n-a fost apărat. De ce ?1 Sa intrare, o lozincă care ulterior va apare şi la Weleviziune : „Ne-am deşteptat tovarăși ! Na mai Vrem FSN“, Am pătruns în incintă în urma migerilor. În holuri. cale o mare de cioburi: geamurile, oglinzile sînt sparte. Un miner incearcă să “Vorbească de la telefonul punctului de control, wide odată trona un plutonier uriaş.

înăuntru, o scenă de coşmar pentru un om care ine Ja ideca de Parlament ; minerii urlă la aleşii de ia 20 nai, agitind bitele: „strigă, bă, joe Iiescu“ ţiai dracu de comunişti 1“ Ciţiva din cei mai demni fii ei națiunii se. contormează, fac gestul gu degetul mare în jos, Domokos Geza e vinăt da microfonul de la care ne-am învăţat să pledeze deputaţii, un miner strigă ceva. -Microfosul a intrat în rezonanţă, nu se înţelege. Vorbesc oţi, nimeni nu ascultă.

Cer demiterea iui Iliescu. Cer Parlamentului im-

posibliul, așa cum cer gi guvernului imposibilul, €are pină la urmă N se va promite deşi este imposibil.

- La microfon trece lon Raţiu. Bietul om e disperat : apune că e cea măi tristă ai. Cu demai- "tate, cere minerilor să părăsească sala. Locul lor au este aici. „Ceea ce cezeţi nn e de competența “Parlamentului, Nei au putem ieși din lege“. Are zeacţia omului trăit cincizeci de ani în democraie, paraşutat 'pe o planetă a maimuţelor. Cînd toți tac, Raţiu îi intruntă. 3

-“An mal. multe rinduri. liderii cer minerilor să jasă. în cele din urmă cineva are o idee palvatoare : pă iasă deputaţii. Unul cite unul aleşii părăsesc pala. Rămași fără oponenți ultimii mineri fes în stradă. (RĂSVAN POPESCU).

PIINE ȘI SALAM

Privitorii din gara Băneasa, jol, 26 septembrie, puţin după ora prinzului, au fost martorii “unor secvenţe desprinse parcă dintr-o peliculă felliniamă. Scena la care am asistat nu părea să fie prevestită de nimic, Pe peronul gării, grupuri de mineri epuizați, murdari şi flăminzi, îşi tiriie -picioarele într-un du-te-vino nesfirşit, obositor pentru privire, asemeni unor animale în cușcă. La geamurile murdare ale vagoanelor se ițesc feţele palide, nebărbierite, ale tovarășilor lor. Stare «de aşteptare, ce pare veșnică. De data aceasta, îşi aşteaptă ortacii, rătăciţi cu voie sau fără în oraşul răscolit de venirea lor, pentru a porni, neconvinşi şi neconvingători, îngrămădiți ca nişte vite, în vagoanele fără banchete, înapoi, acasă.

La un semn nevăzut, un tremur străbate gloata amorfă, Sar din vagoane, călcindu-se în picioare, și aleargă scrişnit spre locul unde ne aflăm. Pentru un moment, ni se taie răsuflarea, după care ne convingem că nu sîntem ținta exodului. Minerii se îndreaptă spre ieşirea din spatele gării. Aici tocmai au fost aduse două camioane, unul cu piine, altul cu salam. Aerul și timpul încremenese, Încremenim și noi, cei desprinşi de gloată, noi, cei bine hrăniţi, spălați, bine îmbrăcaţi, ştiutori de limbi străine, proprietari legitimi de diplome de studii. Universul se concentrează în spaţiul din spatele camionului cu salam; Acolo e o viermuială de capete,. miini şi picioare ce se

zbat spasmodic, întinzindu-se spre cerul din care vin, dese: ca nişte rafale, bucăţi întregi de salam ieftin. Minerii se call

zece-cincisprezece bucăţi de salam, Mă apropii de un bărbat cu cămașă albastră, curată, la care observ un aparat de fotografiat, şi-l rog soptit să facă o poză, Îmi răspunde cu aecenși şoaptă (respectuoasă ? înspăimintată ?), fără — a-și desprinde privirea fascinată de pe scona brutală animalică „nu e momentul“, : „acei Care ies din învăli : lam, o aştern în lungul franzelei şi muscă sălbatic. Ne indepărtăm de gară. Din scuarul asfaltat din dosul gării tocmai demareazii o Dacie portocalie cu număr de București. În; untru, un tînăr Palid, îmbrăcat. într-o haină din piele de căpri. oară albăstruie, muşcă absent dintr-o în d eagă. Piine i circ ? Nu. Doar piine, Şi dacă mai xistă şi puin salam... (MONICA NISIORESCU)

1,78 LEI REZISTĂ CU SINGE

Ora: nu are importanță crucială, E

tirziu. Data: 26 sept. Daca plai Minerii coboară cu hotărire panta, însoțiți pe margini de bucureșteni. În ochii acestora din urmă, neliniște, nedumerire. Ce faceţi? Plecaţi? Răspun. surile se invălmășesc, se suprapun: Mergem. la Televiziune. Am aflat că pe post s-a anunţat că minerii au părăsit Bucureştiul şi vrem că dăm un comunicat în care să arătăm că n-am plecat Și pici nu plecăm. O bătrinică se Hpeşte la vorbă: Dacă am scăpat de Roman şi rămine Iliescu, sîntem pierduți. Mă întoro spre ea şi privirea mi se anină de cameea neobișnuit de mare şi frumoasă ce-l închide gulerul bluzel. Sintem întrezupți de un strigăt singuler, reluat cu lăcomie de mulțime: Jos chelbosu”, Jos cheliosu'] şi pe urmă, de acum banal, obișnuit : Jos Iliescu ! <

Mulțimea ajunge! la picioarele deahutui. Mineri opresc un camion şi se urcă clopor, în şi pe cabină, precum și in remorcă, Sint „rechiziţionate"“ şi autoturisme. În mijlocul anul grup, Silviu Popescu de la CADA gesticulează din mers,

Ajunsi Je Televiziune, aflăm că grupurile de mineri şi demonstranți au fost întimpinate de Cico Dumitrescu (71). Dăm din umeri. Pe o latură a întrării în Televiziune din strada Dorobanți se 1ăteste o lozincă „Ne-am desteptat, TOVARĂȘII Nu mai vrem F.S.N.I*. întreb un grup de mineri cine a confecționat lozinca. Mi se răspunde că nişte civili, în piață. Ce fel de civili? În care piaţă? E rîndul minerilor să ridice din umeri şi să treacă mai departe. Nimeni nu ştie nimic. Se ocupă locuri

elă în-

- strategice pe gardurile caselor dimprejur. Lume a-

mestecată, mineri, țigănuşi, oameni bine şi foarte

bine imbrăcaţi, ziarişti, reporteri, fotografi, femei

cu glasuri stridente, mulți, foarte mulţi tineri, împreună cu cițiva colegi de redacție o luăm pe strada Pangratti. Liniste. Trupele forțelor de ordine din spatele -grilajului intrării din Pangratti par puține şi liniștite. Ne intoarcem la intrarea, principală. Se strigă „Jos cheltosu 71 şi „Jos Iliescul?. Aștințitul. soarelui se insinuează cu perfidie. Demonstianții -tentează un prim asalt. Din interlorul curții Televiziunii, se răspunde prompt cu salve de petarde cu: gaze. lacrimogene şi iritante, Mulţimea aleargă haotic, imprăştiindu-se pe străduțele din jurul Televiziunii. Alergăm şi nol. Legitimajiile de ziarist pe care le atingem, din cind în cînd, cu sfinţenie, în buzunare, nu mai fao două -parale. Toată lumea aleargă, pericolui cel mai mare e să fii călcat în picioare, Sar peste o grămadă de imateriale de construcţii şi mă zgirii adinc într-o sirmă. Smogul gros, -inecăcios, al gazelor lacrimogene, pătrunde fără milă în ochi, git şi nări, Îi cer însoţitorului meu batista, o rup în două şi îi înapoiez jumătate. Ne acoperim ochii și gura cu aceste măști de gaze improvizate. Nu e o idee originală. “În jurul meu, toți fac același lucru. Scurtă stare de acalmie. Minerii par a se fi împuținat brusc. întunericul rupt “din loc în loc de mina portocalie. a lămpilor. de stradă sporește şi mai mult contuziă străzii, confuzia şi haosul din minţile mul-

ţimii.. Tentativa de a intra în Televiziune e tenta-.

tiva disperării și a disperaţilor. Disperările sînt de intensitate și grad de conștientizare diferită. Consecintele acestor zile, incalculabile încă, pindese dușmănoase. Cu zgomot sec, prima sticlă încendiară se izbeşte de zidul Televiziunii. Izbucneşte o flacără scurtă, ce linge contururile neclare. Mergem să mutăm mașina pe o străduță mai îndepărtată, pentru că a început goana după benzină. Cineva caută o şurubelniţă. Grupuri de demonstranţi aleargă dezordonat, purtind navete cu sticle goale luate de la magazinul alimentar dintr-o latură a clădirii Televiziunii. E oprită o maşină şi se deschide rezervorul de benzină. O motocicletă trece pe lingă noi în viteză, Părăsim teatrul trist şi fără noimă, îndreptindu-ne spre gara Băneasa. Pe drum, întilnim grupuri de mineri, Op! şi îi întrebăm unde merg. Merg la gară. Cei ră-

maşi la Televiziune nu par a şti de plecarea. lor. Marşul lor are ceva ascuns, furiș,

A doua zi, proaspătă, ca o floare ochiul-boului, crainica Televiziunii, Gabriela Neagu, anunță că Televiziunea a fost salvată de către vajnicii apărători ai ordinii publice, În ochi încă îi pilpiie frustrarea şi ciuda că n-a. găsit o replică cit: de cit inteligentă la discursul „incalificabil” al doamnei Doina Cornea, așa cum precis ar fi găsit incomparabil mai dotatul ei coleg si şef, Emanoil Valeriu. Ne asigură zimbitoare, că nu s-a tras cu gloanţe de-adevăratelea. Noi n-o credem, pentra că ştim că la Spitalul de Urgenţă au fost aduși .în noaptea respectivă răniţi cu plăgi provocate de gloanţe. În schimb, o crede telespectatorul naiv, căruia i se cerșeşte de citva timp 1,78 lei pe zi pentru informarea promptă și corectă, (MONICA N. MĂRGINEAN)

ŞI CUCUVEAUA A FOST GAZATĂ

Cînd am ajuns vineri, în jurul prinzului, la Cotroceni, minerii așteptau rezultatul convorbirilor dintre delegaţia lor, condusă de Miron Cosma, şi președintele iliescu. Obosiţi peste măsură, stăteau jungiţi pe iarbă şi pe asfalt. Unii ziarişti erau intrigaţi de faptul că tocmai Miron Cosma nu le-a permis să asiste la negocieri. „Acum probabil că se face tirgul” spuneau el, dar ceva mai în şoaptă, să nu-i audă minerii. Cind Miron Cosma a isșit afară, a cerut să vină în jurul lui doar minerii. A zefuzot să vorbească și la gigafonul instalat pe, o mașină, pentru a fi auzit doar de al săi. Ceva înai tirziu, toată lumea a înțeles'la ce rezultat au dus convorbirile: masa de mineri s-a pus în mişcare spre stația de metrou pentru e se imbarca în mașini şi e plecă spre gară. O parte din mineri, la insistențele civililor care au înțeles mișcarea, sau poate chiar. la doiința lor proprie, au rămas în continuare în faţa :palatului; Cam la zece minute de la plecarea minerilor, din direcția opusă, a apărut o altă coloană - de demonstranți, venind dinspre centru. Joncţiunea lor eu grosul minerilor n-a mai avut loc Își numai” Duinnezeu ştie dacă negocierile s-au terminat tocmai pentru a preveni e eventuală intilnire a celor. două grupuri de inanitestanți.. Cele citeva zeci de: mineri care s-au încăpăținat să rămină încercau zadarnic să-i convingă pe civili, prin prezența loi, că minerii n-au plecat. Noil veniţi, netnarmați,! s-au grupat pe Strada dintre Palal și: Grădina; Botanică. Acolo unde, mai tirziu, a explodat prima grenadă. Nu am văzut dacă a: încercat într-adevăr cineva să escaladeze gardul, :noil -veniți nu păreau violenți, dar (acă Televiziunea a spus că s-a incercat, să zicem că asa este. Exploziile ce au urmat au alungat oamenii înspre stația de metrou şi acolo au -f05? ținuți, la distanţă, -de doar cițiva militari, urcați pe pavilionul de la_intrarea în curtea palatului, cu gaze lacrimogene, petarde, gaze fritante (de luptă) Şi gloanţe de cauciic. Ciţiva inconstienți” au încereat, fără succes, să arunce cu sticle “incendiare în curtea. palatului: Unul dintre el chiar și-a aprins pantelonii. Pajatul Cotroceni s-a dovedit astfel 4 fi obiectivul cel mai uşor de apărat din toate. cite eu fost asediate în, aceste zile.

în jurul orelor 16.00 au venii, mașinile cu scuMeri. Erau în jur: de zece, unele dintre ele protejate eu plase de ,sirmă deasă, din -turela cărora militarii trăgeau. cartuse cu gaze lacrimogene si eartuse de semnalizare, înspre demonstranți. Concomitent, din curtea palatului aj năvălit alt grup de scutieri, care au ocupat intersecţia. Mași au continuat să urmărească demonstranții care s-au răspîndit care “încotro. Oricuin, nu mai rămăseseră decit 2—300 de oameni şiă fost o bagatelă pentru scutieri să-i împrăștie. Confruntările s-au mutat, la citeva sute de metri distanță de palatul bnde, din cauza gazelor, probabil că nici cucuveăua nu mai putea să ctite. (SORIN. AVRAM)

SECVENȚE ALE HAOSULUI|

e în cursul primului atac dat de scul pe bdul Geniului, la un moment dat, spre studenții care priveau de li geamuri unul dintre aceștia a ridicat pistolul cu care. trăgea „semnale "luminoase şi a tras spărgind una. din ferestrele cărinului. Motivul. proDabil nummăi el 1) ştia deoarece atitudinea studenţilor a lost aceea de neparticipare la contruntări. Ei erau simpli spectatori.

E Un fotograț francez venit în România în con cediu datorită faimei de ară turistică pe care o avem şi prins 'de evenimente aici mi-a spus că în mici un câz nu se aștepta la o asemenea derulare a acestora și i-a calificat pe scutieri ca fiare. „De ce în pliatele voastre publicitare nu vă faceţi următoarea reclamă? Cu prețul pentru Europa puteți vizita o țară în care găsiți condiţiile din Africa!

Q Am stat de vorbă cu scutierii care beau apă de la un furtun scos printr-un gard de vis-ă-vis de Palatul Cotroceni. I-am. intrebat de ce au făcut exces de zel trăgind cu un semnal, luminos, într-o ziaristă americană care încerca să-i fotografieze. în momentul, primului atac, „Să ştiţi că în momentul în care atacăm cu greu mai putem distinge cine aste ziarist şi cine este manitestant. Dacă a stat în faţa

noastră se putea s-o fi lovit. De altfel, să ştiţi că qieșeli am făcut inclusiv cu militarii “noștăi i o grenadă lacrimogenă a explodat chiar în duba aceea de acolo (un “TV special creat pentru forțele de jandarmi) militarii noştri sărind ca iepurii din ea. „0 Zece camioane speciate încărcate cu scutieri au împins în mai puţin de $ minute demonstranți din faţa Președinției pină dincolo de APACA. L-am întrebat pe unul dintre jandarmi, care părea a fi sclul unei grupe de scutieri, de ce aceştia nu au acţionat in acelaşi fel. rapid şi efictent şi în Piaţa Universităţii în ziua de 25 septembrie, „În Piaţa Universităţii, în acel momeat au am avut forţe suti ciente. Ma mult nu vă pat spune“, mi-a răspuns. cesta, un bărbat corpolent, fără cască şi cu masca de gaze în mitnă. -

e în Piaţa Universităţii în jurul orei 24.00 şi-a făcut apariția Miron Cesma, lideri sindical al minerilor! din Valea Jiului. în țurul său s-a format un grup mic în care nici ziariştii, nici alţi bucureşteni nu au avut acces, După ce a discutat cu ortacii săi dl. Cosma a părăsit piaţa. Unul dintre mineri m-a lămurit că împreună cu: alți cîțiva mineri acesta dorea să ia spitalele la rind si să vadă ciţi morţi şi ciţi răniţi dintre ai lor sînt.

e ia Spitalul Colțea, pe 25 septembrie! a fost adus Năstase Viorel, 20 de ani, “militar la U.M, Băneasa prezentind politraumatism cranio-cerebral şi toraco-abdominal stg. De la lucrătorii spitalului care comentau în curte evenimentele, ami aflat că la treisferturi de oră după ce acesta a fost adus, au venit cîțiva militari de la aceeaşi unitate militară care i-au luat pistolul pe care-i avea la briu. Tot aceștia susţineau că pistolul era încărcat. (BOGDAN MAIOREANU)

E ca e a 88 RT UN. RĂSPUNS CARE LIMPEZEŞTE “ PLECAREA MINERILOR

Vineri, 27 septembrie, exact la orele 18.25, în biroul şefului de gară de la Băneasa se aftau doi mineri şi trei civili. Unul dintre mineri ea liderul, Miron Cosma, iar. unul dintre civili, şeful gării. Uşa biroului era păzită cu strășnicie pe dinăuntru şi pe dinafară de mineri. Miron Costina tocinal. purța,.o. convorbire "telefonică! cu. o persoană. si pusă, convorbire care, sitem siguri, explică cel “puţin 'citeva dia necunoscutele. sosirii, dar mai cu seară ale plecării minerilor din Căpitală. La intrarea med în birou, d-l Gosma tocmai spunea: Domnule ministru, de ce aţi “tras în oamenii mei ? Tocmai plecam, la ora 6 (orele 18 n.r.)'au plecat două garnituri pline, și dumneavoastră “trageţi în oamenii mei 2”. Răspunsul domnului “ministru (care ?) presupus, mu putea fi decit că nu s-a tras în mineri, ci în ceilalți demonstranți, deoarete Miron: Cosma i-a răspuns, contrazicin-

du-l mu-i adevărat, domnule ministru, aţi tras în oamenii mei; a venit un băiat de-al meu la mine! şi mi-a arătat, era rănit de

glonț la git, eră aproape mort, d-le ministrii, mi-a spus, cum mă duc eu la mama acasă... De! ce aţi tras, d-le ministru ? Sînt şi eu un 14 de comandant de oști, ce le spun acum oămenilor mei... î*, î

intre limp, pe un alt telefon, şetul staţiei arunța, laconic, pe un X, necunoscut nouă: „Am dat de dracu, nu mai vor 'să plece, zic căt s-a tras în eî,.*, Este momentul în care; * din motive independetite dă voința mea dar

i r. putea identifica” cu instinctul de: râam” părăsit biroul 'şetilui” de. stație. Nimeni nu mi-a aruncat “nici o privite,

(MONICA NISTORESCU) Z rea

SrIRȘIT TRAS HOTELUL „MUNPENIA“-

Noaptea. de vineri. spre simibătă a trecut destul de liniștit, în„Piaţa Universităţii. S-a vorbit de la balcon,. s-au, făcut baricade, minerii şi unii dintre manifestanți au oprit raulte maşini, pentru benzină, dar mai ales au distrus în mod bestial automobilele care nu opreau. Epuizaţi, cei care au participat la evenimentele din ultimele zile, dormeau, răspindiţi, pe unde puteau, în ciuda unor încercări, din interior, de a-i menţine treji şi în ciuda zvonurilor, lansate “cu precizie, cu profesionalism, care dânunțau venirea scutierilor, Ei au sosit doar după ora 5 dimineața. într-un număr impresionant, copleșitor. întregul cartier a devenit un poligon. Străzile erau luminate de rachete de semnalizare. Pe strada Bisericii. Enei, între blocul Dunărec şi Institutul de Arhitectură scutierii au întrat în forță şi au pulvezizat vorice. rezistenţă. S-au făcut arestări şi mulţi oameni au fost bătuţi în mod bestial. Din: cauza fumului foarte dens identitatea celor arestaţi. şi mutilaţi rămîne incertă. A celor care băteau, nu, Printre ţipetele celor căzuţi am auzit cum unii dintre sculieri îşi temperau colegii, al căror exces de zel putea duce (dacă nu cumva s-a întimplat) la crime. Bătăile aveau loc în același mod şi pe aceleaşi porţiuni ale străzii ca în iunie anul trecut, Cetăţenii Bucureştiului continuă să le cadă vic: time. Li s-au adăugat acuma minerii. Au apărut scutierii, la fel de violenţi ca minerii, dind dovadă de aceiași agresivitate. Conjunctura î-a plasat -în

bere, diferite. = tagere fat mai mult de o oră. S-a tras și inutii pentru a semăna groază. Scutierii au început să se retragă triumfător. Oamenii, care au privit de la ferestre cruzimea lor, au fuceput să-l huidule. De

, (2: POLIȚIA MILITARĂ A

la etajul doi al hotelului „Muntenia” un cetăţean, cu accent ardelenesc, i tăcut asi i, La fereastra respectivă, care era luminată se găseau mai mulţi oameni. Unul dintre scutieri s-a enervat şi a tras o petardă. Nu a reușit să-i nimerească. Petarda a lovit pervazul și a căzut pe asfalt. fHORIA TABACU)

PREVIZIBILA AMINARE A VIZITEI

O veste care probabil a tăcut ca multe căşti de miner să se trintească furios de pămînt : dl Iliescu nu mai merge în Valea Jiului. Mai bine zis, îşi amină vizita pentru o dată ce va fi stabilită mai tirziu. Motivul -— consultările în vederea constituirii unu; nou guvern. Ştirea a fost transmisă de Televiziune în telejurnalul de sîmbătă seara. Cine a avut însă inspiratia, în aceeași seară, să renunțe putin la Maddie și David şi să comute pe progr: mul doi, ar fi atlat din programul de știri al canalului francez TE-l că vizita a fost suspendată din motive de securitate. Nu Securitate, ci securitatea personală a preşedintelui. Un motiv. rezonabil, avind în vedere reacţiile imprevizibile de care sînt în stare minerii, cu toate promisiunile sindicatului a garanta desfăsurarea vizitei în ordine. Domnului Iliescu i-a fost teamă să descindă prea curiud în ul minerilor. Omeneşte, e de înţeles. Explie dată mouă, însă, este. penibilă,

pentru că în înd a promis vizita în Valea Jiului > Slia că va avea treabă pînă peste cap cu formarea. noului guvern. Dinsul

abia după ce ultima garnitură de ştiul. Reacţie ce amintește ste la trecători numai cînd între el şi ai gardul. Dacă d. Iliescu ar fi promis vizita după ce treburile în ţară s-ar fi liniștit si noul guvern şi-ar fi intrat în atribuțiuni, ar fi cîștigat infinit mai mult. Pînă atunci, poate și sr le minerilor s-ar mai fi potolit. A

şi-a amintit as! mineri a pa: de cîinele ce

Buc

preferat însă a cita oară? — aruncarea pralului fa ochi. Numai că, de data asta, n-a sesizat dincotro bate vintul. (SORIN AVRAM) E)

TERESTRE ra T. V.: JI0S CU RIT.!

Este clar, „forțele de ordine" n-au urmărit să apere sediul guvernului și mici cel al parlamentului. în schimb, au făcut-o în ce priveşte sediul Președinției şi cel al Televiziunii. Semn că înăuntru se aflau- „oameni de încredere“, gata să servească interesele” celor care s-au pretat jocurilor oculte de subminare a statului de drept. La Televiziune, exista desigur şi miza păstrării în funcțiune a celui mal important mijloc de comunicare de masă pentru manevrele diverstoniste. Nu întimplător, se pare că numat la Televiziune s-a recurs la folosirea armelor de foc. Şi a făcut-o armata Pe postul țional TV, di Viorel Ursu a putut fi ferm în a declara că forțele din subordinea sa nu au apelat și nicl mi vor apela la arme de foc. În schimb, dl. Nicolae Spiroia a trecut pe lingă problemă, ca si cum aceasta n-ar exista |

Cine sint colportorii din TV? Că sînt este clar, după cum au raanevrat înseși informaţiile în. ultimele zile, ca şt pină acum. În orice caz, dacă deja intelectualitatea română l-a repudiat definitiv pe di. Răzvan Theodorescu, socă:tatea civilă trebule să determine excliderea sa din postul pe care ti pingăreşte ocupindu-l.

O ULTIMĂ ÎNTREBARE Domnule Iitesca,

în virtutea căral criteria, di. Victor Atanasie Stănculescu a participat la consultările ca forțele politice în vederea formării unul nou guvera ?

Mineriada văzută de timişoreni

Am, solicitat mai multor timis minerilor în Capitală spontană justificată, altceva ? Sondajul a avut loc în 27 septembrie

g. — Cred că tot ie-condiţiile. grele în diferența guvtrnanţilor la!

he Ilie, 66 ani, penocară rcuts s-a. schimbat. Situaţia.

o sprijinea tehnician — Va spun eu uriştii lui Iliescu cu securiştii cei. ai preşedintelui au fost mai scul avea nexoie să demonstreze că

n-a chen erii în 13—15 iunie, că au. venit singuri. Asta a şifonată. în faţa lum fa in venita lor din

nou. deci Totodată. av care iza cam d;

prim secutiștii lui să vină, a. interes. să scape-.de „Petre, Roman

ste-nas în ultimul timp. Roman a fiindeăse un' infumurat,, Acuma.

— Iniţial ored or. desfășurarea e mineri-da' forță. Ei ă abud ze, dar la Bucureşti

evenimenteior n-au. li s-au ad şi n Serban, 35 pres. Societăţii “Tim sider că_este :0- vai

revendicări et

de oţiftivită lență fiind lent, deci ce au mai oe Mangăș 2 u

şoara — Coni xăscoală pornită de le format ei violenităt Mintii anittecurărta Vo iți să se comporte cva decit să repete „atunci da partea „Puterii nară — Se discută multe.

dar eu îk cred pe liderul. minerilor, Cosma, că au venit pentru revendicări pe a vrut nimeni să le ia în seamă. Zoltan Makka i, funcţionar 'unei politici proaste. Ve-

mai spontană, cineva a

oreni “ răspuns la întrebarea Ce credeţi că a fost cea de-a patra venire diversiune, manipulare, facercare de lovitură de stat.

țării pe care; înainte.

Să „vedem, ce .ieges,.

ulțuimiții capitalei... George:

- îmi închipui că viaţa grea a îndemnat oărheni: la.

Const. Lazăr, 45 ant, ceterist — Nu e diversiune. ?robabil că minerii şi-au dat seama că rindul trecut au greşit susţinînd puterea. Atum şi-au reparat gre-. şeala, Suzana Ştiucă, 22 ani. studentă — Lucrurile sînt complicate, Minerii au venit cu un scop, dar s-a terminat altfel, poate nici n-au crezut că pop . determina ; căderea: Guvernului, Mai. trebuie. ţinut seara de disenslunile ce s-au ivit chiar în rindur. rile, lor, cînd nu t-a mai putut nimeni firga;.. tf. mină, Adevărul e că s-a întîmplat uni lucru nece= sar, chiar dacă nu în mâniera aceasta. R. $, 36 ani, ofițer MApN — Personal cred că este efectul indiferenței guvernului la revendicările minerilor. Eduard Lambert, 26 ani. jurist — Este e mişcare provocătă” cu aparență de sbontaneitate. Put, Moga, poliție — Nu pot să vă răspund, noi mu facera politică. A. Ivan. 19 ani militar în termen — Au vrut să dea 6 lovitură de stat minerii, că &t'oricurm au salarii mai mari decit alţii cu şcoală.: Anavi Adam, 82 ani, scriitor — Mas întii; nu este o mişcare spontană. Nu există ca aprox. zece mil de oameni să se pornească deodată spre aceeași destinaţie. Apoi: mineriada asta - a: fost tot 'atit de mianipulată ca și cea dinainte, insă mai sumtil aa încît maineri serioşi:-cinstiţi să nu-şi : dea stama. ce: mină-i-a- umiti"spre “capitală, În + fine ; evatabăt:provorbul;vitindăai dat ştilendeserai pă“. Viorica” 'Egtătoaia! 31. atii, :inzătoarâ; pi "ia +

acţiune, aşa cum înțeleg ei acţioneze după viaţă aspră cu legi dure. Mihaela Circiu, 17 ani, elevă — Am înţeles de la televizor că"miăcrii “au venit pentru ceva şi a ieşit altceva. [lie Velcelean 20 aul electrician — Mişcarea a fost: manipulată - indirect. Cura altfel 'se: explică” faptul că “Petre: Roman nu s-a dus la Petroşani, cînd- pînă-atuncă tot timpul se ducea la susţinătorii lui? :Este e manipulare de sus. > BRINDUŞA ARMANCA:

avut stiu cine. B Clar însă un pion : Petr mila Miron. Coz fim ministru O Mineri vo! beau ungureș e survolează România Ş In Gara de spunea că minerii yin c

role roşii

e miini e

a Ambasada U ș Lazslo Tokes acasă Ș In fa i se dădeau gaze toxice prin gurile

i Acolo sint subtera fintina, din faţa

dirii Guverni de canal şi. chi secrete şi pt titutului de Arhitectură venirea, zorilor. vOE sosi n tmaprinderi bucureştene, ajunge în Bu i opt garnituri de tren, din Valea Jiului Ş cele 25 de caimioane militare, care au ieşit din Palatul Cotrocatit,

ile învor mai

DE ZVONURI S.R.I. SCOATE FUM

plecaseră să aducă militari care să tragă în manifstanţi O Miron Cosma a spus minerilor, să; plece acasă pentru că era amenințat, „în acest timp, de un militar. cu pistolul la timplă. în jurul Palatului Cotroceni şi mai ales.pe Academia „Ștefan Gheorghiu“ se găseau strategi care dirijau tirul militarilor din Palat O în piața. Dorobanţi minerii au fost tentaţi cu pepeni „drogaţi“ Aceleaşi persoane au spart toate magazinele din centru e Miron Cosma a fost de mai multe ori rănit Ș Evenimenteie sînt dirijate de către Guvernul de ia Budapesta Q Petre Roman se găsește la vila lui. din Elveţia şi nu are timp să se întilnească cu minerii pentru că petrece O N. Ss. Dumitru s-a supărat pe Miron Cozma pentru că scenariul nu a fost respectat întocmai. Ș La S.RI. se vor da decoraţii.

Dulce ca mierea e glonțul patriei

SINTEȚI MULȚUMIT, DUE ILIESCU?

Aceste imagini nu măi au, din păcate, ne voie. de prea multe explicaţii. N

, cu ele și st fie zimbetul lăi

Efectul gazelor lacrimogene asupra civililor

Ne-au mincat. palmele Roman său Guvernul?

“Ne tăiem singuri craca

de sub

picioare

Convulsionala istorie a României își continuă cursul cu grăbire, Evenimentele din ultimele zile au completat garnitura de corturi, poticneli şi golgote pe care neamul românesc o trage după sine, Nu este ora lamentărilor, este ceasul

în care se cuvine să privim în jur, către lume și să vedem luc lucid, cu ce ne-am ales. Pentru că Ror

, dureros de ni o usturătoare pe!

nia va pri

din partea Occidentului într-un moment în care criza economică ce o macină îi

poate îi îatală.

Demisia Roman —. ale cărui greșeli în plan politie, economic, social şi cultural sînt de domeniul evidenjei — nu înseamnă, nu ar trebui să însemne abandonarea ideii de reformă,

guvernului

de tranziție la economia de piaţă. Reforma! însă costă bani. Mulji bani, dar şi efort naţional. Or, banii aceştia trebuie obţinuţi repede, demonstrind că ei vor fi folosiţi eficient -pentru redresarea unei economii falimentare. De-

m ația îi

ă comportă încă două aspecte esențiale: stabilitate. politică şi democrație. Tăvălugul . violenţelor nu este de natură a da încredere nici organismelor, financiare internaționale de ia care se aşteaptă ajutor, nici investitorilor străini care nu-și pot permite să piardă ba

Departamentul de Stat

american a subliniat că doar o reformă radicală și rapidă este calea -pe- care trebuie s-o urmeze Romămia pentru a putea avea încă partener de discuții în Administraţia americană, În ipoteza abandonării * acestui. drum. devine. limpede că Washington-ul îşi va -schimba- zadicel poziția, Avertismentul nn lasă nici un_dubiu.

Q Ca e primă reacţie, C.EE. a făcut cunoscut că s-a amina? discutarea cezerii României de a deveni membru eiiliat în comunitatea europeană. Decizie justificată de circumstanjele care fac imposibile negocierile „în absenţa înterlocutorului”, Adică a unui guvern stabil, credibil şi eficient,

România mal ceruse recent eceletași CEE. un ejutor substanțial de griu și alte produse elimentare pentm tarna

„are vine. Pentru moment vom. primi doar o delegație comunitară care va examina necesarul de alimente ai țăii. Cit. despre ejutor financiar şi asistență tehnică, rămine de văzut. i

Q O parte a delegației Băncii Mondiale care s-a

aflat în România tocmai pentru . negocierea unor eredite s-ă văzut nevoliă

- să plece “datorită neferici- - “telor evenimente. * (Unul din membrii săi 'a suferit,

de altfel, vătărhări corpo-

vale în noaptea de 25. spre

26 septembrie, în zona h6telului - „Intercontinental”).

e Economiștii occiden-

tali —' afirmă Reuter —

sînt de părere că relormele pentru o economie

de piată vor continua” în Europa -de Est, în polida suferințelor. provocate. de creșterea 'şomajului şi a prețurilor, Dar,:. opinează „ei, acțiunile „violente - de protest vor afecta efortu-

zile României de a atrage

investiţiile . străine „care tocmăi începuseră a da xoade.

sau „acest Jucru, firește, va dăuna procesului de reforme. Q.Nu există altă atternativă decit înaintarea pe „calea, economiei de. piaţă”, a declarat Janathan Hoflman, expert în economia europeană. la banca londoneză de investiţii „Credit Suisse First Boston Ltd”, e David Rocke, director

pentru strategie la banca londoneză de . investiţii „Morgan Stanley Interna-

Mional” a precizat că „guvernul Roman” nu a reușit să rupă cu trecutul comumist şi a promis poporului

o, tmânziție care duce la paralizie economică”.

e Interesantă apare opinia d-nei Alison Flint, specialistă în problemele românești la „Consultants Business International Eastern Europe” cu sediul în Viena, Ea este de acord că guvernul Roman nu și prezonfat eficace, clar şi

ingător programul de p_— opinie larg împărtășită atit de specialiştii şi oficialii occidentali, cit și mass-media internaţională — dar afirmă că „Petre Roman este reforma personificată*, avînd personalitatea necesară pentru a obține aprobarea _reformei de către Parlament. După părerea sa, Petre Roman s-a retras pentru a reveni peste o vreme.

Q Pe de altă parte, oamenii de. afaceri occidentali nu par a fi totuşi complet refractari acum la îdeca de a face afaceri cu România. Ei eu declarat că sint” încrezători că afacezile vor continua,

Dar cel puţin o vreme vor ocoli țara dintre Dunăre și Carpati. Ne vom Jamenta iarăși că sintem ostracizaţi, marginalizaţi, evitaţi. Violentele. din iunie trecut mne-an costat enorm din punct de vedere al credibilității şi imaginii externe. Violenţele din septembrie ne costă o aminare din partea CEE, o fugă e Băncii Mondiale şi, foarte -probabil, o' lungă, dureros de lungă aşteptare a clauzei națiuni! celel mai favorizate din partea Administraiei americane.

Pentru Occident, tot ceea ce se întimplă în România pare de neînțeles. ȘI. este, din moment ce acolo se opezează cu principii democratice și luptă de idei, tar Ia poi cu principiul forței şi lupta de stradă. indiferent eine te provoacă, scuțierii puterii, minerii sau eimpăcaţii adversari qi comunismului:

0 serie de diplomaţi occidentali an declarat apențici France Presse, eă au înțeleg, cnin a fost posibi! ecim ca armata zoîndnă, “cu mijloacele. de tare. dispune, să permită sosirea la Bucuresti a par: piturilor de tren încărcate eu mineri, *

în același timp insă, aceeaşi agenție afirină că relormele guvernului Roman —; sprijinite de Occident — au dus de fapt la „adincirea prăpastiei dintre bogati și săraci, la o rată a infioției de 300%2. Or, prin accastă elirmajie se relevă clâr că guvernul Roman n-a putut 'să profite de creditul

moral acordat de Occident. şi traduce o

- penâlizare: serioasă . din partea acelu-

iași Occident, Penalizarea se va reflecta, cu siguranță și în. plan poliție. Mai: ales, că

„Vestul pare să fi obosit în a sfătui

România să urmeze calea. democratică de rezolvare a tuturor ptoblemelor de ordin politic, social, etnic sau. religios, Declaraţia - purtătorului. de cuvint ai M.A-E. francez nu lasă nici un dubiu în acest sens.

e iir-o declarație pro-

tocolară, Administraţia a-

mericană a salutat decla-

rațiile oficiale ale puterii

şi ale opoziţiei care acuză

violențele petrecute în ul-

timele” zile şi deplinge

pierderea de vieţi ome-

neşti. ]

Restul, este doar tăcere...

RODICA CHELARU.

Premierul Roman se apără: „ESteo rușine pentru democrație!“

De ce dl, Roman ni

interviuri adresate străinătății asupra situaţiei din ultimele zile ?

pendentă i-ar îi stat la dispoziție

dl. Roman i, Într-un

Abia după patru zile, a rupt tăcerea câtre interviu televizat, a cărbi inițiativă nu este clar cui a apaiţinut. Dl. Petre Roman a apărut vădit afectat, comunicind fie fermitate şi hemenţă. fie lă copil. căruia

rea faţă de preşedintele Iliescu şi a mustrat opoziţia pentru atitudinea ambiguă, Dinsul a subliniat fără echivoc. că în sinul putirii se află partizani şi adversari ai reformei şi democrației, S-a abținut să reproșeze ceva armatei și serviciilor secrete, punind totul în circa d-lui Bârlădeanu, parcă acesta ar fi singurul duşman al reformei şi tocmai cel care ar fi putut organiza diversiunea, cu ! sau fără mineri, pentru eliminarea premierului. S-a exprimat pentru alegeri — deşi nu este clar dacă înainte sau după definitivarea Constituţiei — şi a fost evident că: mizează pe un cîştig al Frontului şi indirect pe o revenire a sa în forță în prim-planul scenei politice, 'otuși, destul de multe din aprecierile sale făcute presei, străine nu au fost reluate, mai ales că unele din acestea aveau nevoie de clarificări, fiind contradictorii. îndeosebi cele cu privire Ja faptul că venirea minerilor a fost parte dintr-un puci comunist („7F1*) şi, dimpotrivă, că prezența intempestivă a minerilor la Bucureşti demonstrează că ei nu au fost chemaţi, <a şi în tunie 1990 („BBG*)

Pentru. Petre Roman în interviul Ja „BBC“ „această mişcare nu are în primul rind zădăcini economice“, fiind convins

eă smajoritatea elor care eu fost instigaţi “sînt elemente concediate din motive de indisciplină”. La losul de muncă, se înțelege. Intrebat dacă evenimentele ar putea A s0dul „unui puci de la viri?, Petre Roman a relevat eă au dispune de elemnte, de intonnații în ecest sens, întrebindu-se initet: ela nimă vrei, ce înseamnă, de fapt, 2a vîrt2*. Pentru că, nu-l așa, domnla-sa s-a aflat tocmal în echipa

ră aprecierile făcute în diferite Presa inde-

de la viri. Dar, continuă premierul interimar, „este cert că au existat presiuni şi înterese, în special din

partea celor care nu au dorit eforma”, Aceste persoane nu sit însă numite. Mai departe Petre Roman afirmă că există încercări din partea celor care au pornit (1) această miscare şi care au înţeles că nu au sorți de izbindă, să arunpe umerii mei, şi ai executivului ate esecurile, Este rușinos pentru o democraţie!” În acecași ordine de idei, domnia-sa face publică surprinderea — pentru a mu spune amărăciunea şi furia — față de faptul că „presedintele ion Iliescu a semnat un comunicat comun cu mtnerii privind așa-zisa răspundere” a guvernului” pentru criza: gravă „în care ne zbatem, comunicat în care se cere și o anchetă judiciară esupra activităţii executivului.

Mai mult, Petre Roman relevă că Biroul executiv el FSN, care — după cum. afirmă domnia-sa — a aflat tirziu de depunerea. mandetului de premier la preşedinţie, i-a seproșat „pe bună dreptale”, că mu trebuia să facă acest gest fără e consultare prealabilă cu responsabilii ES.N. 4

Intr-un alt înterviu acordat ulterior agenției Router, Petre Roman afirmă că „nu am demisionat nictodată în adevăratul sens și euvintalui, pentru că o demisie reală aa poate îi făcută sub presiunea străzii”. Premierul „demislonar“ a re levat că atitudinea președintelui Bescu — care a precizat că ge vernul este în mare parte responcabil de cele întimplate — este „on tribut edus violenţei şi un aet de slăbiciune“. Bl a calificat drepi „an act de loşitate comunicatul semnat co mainerii, Qeoarece a trata” sub amenințarea forței este un act dezastruos pentru Gemocraţie”. Petre Boman consideră că || moul guvern interimar ere matale nea de a presăti alegerile anticigate. Prin această afirmaţie, tatră în contradicție ca ton Ilescă în ep pia căruia nu este sazul că se facă - aceste alegeri. %

Tatr-ăn interviu acordat rețelei americane ENN, dl. Petre. Roma

afirmat că minerii au Vezi anele din actele lor demopstrind-o | Sînt minerii împotriva

t la Bucureşti fiind impotriva privatizării,

i iri) 2a Bucureşti. abă, cu Ideea aceasta en fost întoxicaţi înahhtea veni sa degrabă, „cl ii dintre ei și-au dat seama că feseseră atrași înir-e sari

Pichete

ineri eu apărat pur şi simpla magazine pentră a să 8 dev!

zate de boriaşi san de cei ce ea încercat să pună în clica mtnezilor toate acţiunile de distragere a „privatizaţilor”.

E riscant să te bazezi pe himere miescu a acceptat revendicările minerilor — în numele viitorului pe pa Pieacă în, gtia că resursele bugetare sînț la părmint şi că, dacă 19

va da ce au cerut, va trebui să ia de la alte categorii sociale ? Cu ce drepi

i ză dl. Miescu viitorul guvern ? ze) a e re pare a fi consimţit să dea apă la moară celor ce nutresc ia

zia că România se poate dezvolta în autarhie, bazindu-se doar pe forţele Pro+ prii, oare chiar nu ştia că ţarase află la un pas de a înceta plăţile axlet deci, de a fi declarată în stare de faliment, datorită faptului că s-a întins e tocmai în timpul guvernării Domniei Sale — mai mult decit îi psnica pla puma ? Fără introducerea convertibilităţii leului şi continuarea, chiar şi a unor fivave. injecții din Occident (acum pierdute) nu există “practic ieșire! Cine îl va ajuta pe dl. Iliescu ? Gorbaciov, regele fără ţară ? : Cam riscante acţiuni !

ILIE ȘERBANESCU

Congresul P.N.Ţ.-c.d. intre operetă şi realism

Nu se poate spune că luczările congresului P.N.T.- mu au avut parte de condiții deosebite de desfăşurare, Începind de la organizarea care s-a dorit cît mai occidentală şi terminînd cu evenimentele din stradă, totul s-a derulat Sub semnul ineditului, Inedit, în primul rînd pentru că arm avut ocazia să luăm contact cu adevărata stare de spirit ce domneşte în rîndul condu-

cătorilor ţărănişti, Apoi, nu se poate nega faptul că prezența minerilor

pe străzile Capitalei, precum şi în sala congresului, nu a influențat luările de cuvînt ale delegaților, în fapt, în eutoria cauzată de căderea guvernului > Roman, dintre discursuri nu au făcut altceva decit să creeze. parti cipanţilor impresia de lar: pătrundere a ideilor acestui partid în rîndul electoratului, ceea ce nu e cazul.

Puţini au fost cei care în atara expresiilor bombastice au avut cu adevărat ceva de îpus, întărindu-ne convinze= rea că exeluzind cele cîteva personalităţi politice de certă valoare aflate la conducere, puţini ar fi în stare „să ducă mai geparte idealurile lăsate moştenire de Iuliu Maniu“,

Un moment mai important m fost prezentarea unei sine a programului P.N.Ţ.-c.d., re în discordantă „din sală dopartidului

multe,

caută să se rupă tot mai mult de principii vechi şi depășite. De remarcat faptul că în Sinteza prezentată de domnul senator Gabriel Ţepelea, accentul a fost pus în priraul rînd pe reconstrucția morală a societății şi mai apoi pe cea economică. Şi pentru că ar adus vorba de economic, modul în care ci înțeleg să respingă din gîndirea lor liberalismul sălbatic dar şi etatizatea de tip socialist, precum şi modul în care concep crearea unui şistem de protecţie socială, i-ar situa din acest punct de vedete la centrul eșichierului politie, Din păcate, acest proeram nici nu a fost luat în vedere de către delegaţi şi cu puține excepţii, aceeaşi soartă a avut-o “ şi Statutul partidului, marea majoritate a vorbitorilor lansindu-se. în tirade copiate parcă din Carasiale, > Nu discutăm poziția lor în ceea ce priveşte reinstaurarea monarhiei constituționale, ca singură posibilitate de renaştere naţionali i dorința de apropiere a sindicatele. Dar modul aproape violent în care au fost afirmate aceste idei, ar putea mai degrabă depărta eventualii simpatizanţi, în detrimentul apropierii lor de partid. Sintem de acord că marea prezenţi ni grei

poate şi de aici violența exprimării. Dar tocmai din această cauză nu s-a înţeles tactica modernă imprimată de domnul Ion Raţiu grupului parlamentar țărănist, fapt pentru care, culmea, a fost criticat, La fel, doar . timi s-au auzit voci care au cri ticat lipsa de eficiență a activităţii de pînă acum. Siagurul care a spus-o direct, a fost liderul minerilor, domnul Miron Cosma, Dar acesta nu este membru al partidului şi dacă luăm în considerare felul în care cei de prezidiu

au ocolit subiectul, ne face să credem că P.N,P-ed.-ul nu are încă programe de, gu-

vernare viabile,

Nu am discutat momentele alegerilor, -gîndină că datele respective pot fi obținute din inforDar trebuie să subii erea domnului Corneliu Coposu în funcţia de preşedinte, singurul care poate cu ade! ă î

at să ţină în mînă destinele țărăniştilor,

în concluzie, putem spune că acest congres s-a desfăşurat între momentele de operetă ale multor vorbitori şi realismul lui “Toader Şteţca, cel care de la tribună afirma că Partidul Naţional Țără nesc-creştin şi democrat trebuie să renunțe la îmbătarea cu apă rece şi trecera la fapte, în cazul în care doreşte să cîştige electoratul,

ILIE STOIAN

CUM E MAI RĂU

şi, s-ar pulea, la îel sau chiar mai vio-

(Urmare din pag. 2)

vătorii epocii de aur. Delurnarea eve nimentelor spre rege nu reprezintă decit acoperirea unui carambol politi şi continuarea programată a campanie de compromitere a unui simbol socoti extrem de periculos pentru activişti, securisti, slugoi şi vinovaţi. Faptul că fostul ziar Scînteia se angajează într-un asemenea slalom politic privește în exclusivitate redacţia și cititori Dar faptul că preşedintele Societăţi ziariştilor Români se angajează într-o miînărie. politică jenantă, cu consecinţe grave în denaturarea adevărului, devine extrem de grav și situaţia trebuie luată în discuţie de sindicatul ziariștilor.

Vizita minerilor în Bucureşti ne-a arătat același președinte surizător dar incapabil să rezolve situaţia creată. În prima zi, în loc să-i întimpine, să dialogheze cu ei, să tempereze lucrurile, a stat în spatele cortinei, așteptînd ce; dacă nu demisia guvernului ? Apoi preşedintele, pentru a-şi salva poziția a făcut promisiuni pe care nu avea dreptul să le facă întrucit ele ţin de executiv. Aşa că minerii s-au întors în Valea Jiului cu o promisiune cît roata carului care a fost făcută fără nici o acoperire şi ea va deveni cu timpul încă o minciună care va conta greu în sufletele lor amăgite de atitea ori. În plus, după ce aceştia au plecat, pină şi promisiuneta simbolică a unei vizite simbolice le-a fost retrasă sub pretextul comic al mobilizării de forţe la granița României. Ton fliescu s-a sak vat a doua oară cu aceleași vorbe îrumoase şi calde, cu care, din decembrie 1989 a condus reducerea pină la zero a prestigiului internațional al României. EI se dovedeşte a fi același om agreabil şi, în egală măsură, inutii şi ineficient preşedinte,

Venirea minerilor în Bucureşti deschide calea altor tulburări sociale. In perioada următoare pot veni alte categorii sociale în valuri mult mai mari

lente. Minerii, cu sprijinul tuturor fortelor de bază ale puterii au deschis de acum calea și ea nu poate fi blocată cu gloanțele ordonate de inconştienţa generalilor. Nădejdea muncitoxilor va fi în oiițerii tineri, școliți în ultima vreme, în noua generaţie de soldați care nu va accepta să tragă. lar muncitorii trebuie siătuiţi să renunţe la asemenea migrații și forme de e; primare violentă. Fi trebuie convin: că dacă au revendicări importante, care ajung pină în siera pol i, singura soluție acceptabilă într-un peisaj democralic este greva generală. Pentru căpăţinile de la putere, ea reprezintă gazul de luptă cel mai eficient aflat la îndemîna muncitorilor.

u fost minerii păcăliţi ? A guranță da. De președinte,

derii lor, de bucu:cștenii care li s-au alăturat într-un număr destul de mic, plălindu-le altfel umilința şi bătaia încasată cu un an în urmă. Dar venirea minerilor în Bucureşti, dincolo de părţile ei total condamnabile, era pe punclul să se transforme într-o mişcare amplă de curăţire a societăţii românești de toate viciile, de păcatele sale. Prin greșelile comise, prin violenţele stupide şi inutile, dar mai ales prin șmecheriile discrete ale S.RI;, venirea lor a fost compromisă şi societatea românească a ratat încă o posibilitate de curățenie generală. Ca de obicei, pe malul Dimboviţei, totul se termină în coadă de peşte, adică exact cum este mai rău,

Ne mai rămîne un lucru. Parlamentul şi-a descoperit curajul și rostul. Dacă anul trecut a fost părtaş la o minciună de ale cărei roade ne-am bucurat acum, anul acesta parlamentarii, chiar înghesuiți în judecăţi, au prins curaj şi reclamă justiţie şi legalitate. Ei se pot spăla de rușine și: umilință doar într-un singur fel: Făcînd lumină și dreptate în această poveste. Altiel, românii vor putea să cînte liniștiti, parlament cu rel sute de ol, parlament cu trei sute de ol!

PP i

PERISCOP i; Delirul insularizări

Din tripleta Iliescu — Roman — Mazilu, care a sitălucit în tenebrele revelionului însingerat din urmă cu doi ani, a rămas la banchetul puterii domnul Ion Iliescu.

Domnul Dumitru Mazilu a fost centrifugat cu o anume irsolență pentru că deținea simple secrete. Cu dl. Petre Roman a fost mai greu: dinsul a deţinut secrete dar le-a şi administrat. Pentru a aluneca din viriul guvernului, junele premier care şi-a început mandatul în pulovăr şi l-a terminat în fiac, a avut nevoie de un tobogan abrupt şi meticulos lustruit. Operaţiunea a reuşit. La croirea acestui tobogan au asudat experți misterioşi, mase întăritate de mineri şi grupuri de pietoni băcureșteni fără instinct de conservare.

Metoda troicii care se simplifică prin fabricarea unor „momente oportune“ este de sorginte moscovită şi jalonează universul de intrigi, cel mai adesea singeroase, care asigură climatul ideal puterii unice de tip comunist. Menirea acestor rinduri nu este de a diseca imaginca Româriei în fața românilor, ci imaginea ţării, așa cum se strecoară ea, în tubulaturiie interuaţi nale.

Voi remarca de Ia început că „punerea în undă“ a tailunului mineresc s-a realizat prompt şi insistent din etapa Craiova, Radio-Bucureşti şi-a asumat sarcina îngrată de a bate toba obseilant şi de a informa în tir cu repetiţie despre o miştare spontană care anunța numărătoarea inversă a exploziei guvernamentale, — Cind erii au ajuns în fața Palatului Victoria, televiziunea foarte adezivă pe moment, şi-a început cu o, stranie ambiţie exhaustivă propria canoradă de imagini, Așadar, neo-mineriada din septembrie 1991, avînd un stil nou și fierbind într-un context nou, a fost Ia fel de mediatizată ca şi revoluţia din decembrie 1989, Păstrind proporțiile, în arabele cazuri s-a simțit a maestrului prost, stilul hei-rupist al scenariului, graba de a se pune în scenă un spectacol care trebuie să învingă pe loc şi definitiv spectatorii, În decembrie 1989 publicul românesc şi publicul mondial s-au trezit cu întirzicre, În această toamnă, show-ul transfocat sIkzar-

nic de ciracii tandemului luubru Theodorescu — Valeriu, nu a mai produs efectul scontat,

Corespondenţii echipele de televiziune acreditate la Bucureşti Aţat lecţia, 'Telespectatorii, ascultătorii și câli de asemenea.

străini

au în

rii,

Prima, răscoală transmisă în direct din istoria trage diilor enropene a pus România într-o poziție protună evilabită. Între imagine şi adevăr, s-a căscat atunci, Mr pas enorm care avea să se. adincească. S-a dovedit că vinovăția, cruzimea şi prostia lui Ceaușescu se complică „în teritoriu“ cu vinovăția, cruzimea şi prostia altora. Mulţi. Decapitarea virtului piramidei a absorbit imediat în etajul puterii o faună compactă de ceaușeşti mai mici, zimbitori şi cosmopoliți, dar manitestind a-ceași virulență în apetitul de a dicta.

Era normal ca străinătatea să devină circumsi-clă, După un tango politic mereu riscant, mereu agresiv şi mereu neprofesional, imaginea României s-a stricat acum de tot. Semnalele cele mai recente sint scutite de orice echivoc: Comisia CEE a înghețat discuţiile cu Bucureștiul. Prima consecință este că ajutorul alimentar solicitat devine în cei mai bun caz, dilematic, Delegaţ Băncii Mondiale sosită la noi pertru negocierea unui împrumut desținat restructurării economice şi-a făcut bagajele şi a luat primul avion spre lumea liberă. După primele corespondențe din România, inserate în marea presă occidentală, un val de prudență a angrenat „prin consesrs* cercurile de investitori, Ambasadorii occidentali la Bucureşti şi-au avertizat centralele că terenul românesc este nesigur i că orice vizită pe meleagurile noastre are un grad mare de inoportunitate,

Insularizarea țării a intrat într-o nouă etapă. Decisi vă. Costul ultimului show politic, pus în scenă sub petarde şi nori lacrimogeni, este imens. Este adevăraţ că moda, mediatizărilor în delir pare să se fi incheiat şi ea. Intervenţia de vineri după-amiază a doamnei Doina Cornea a slirnit. un asemenea seism pe filiera Valeriu — Theodorescu — Iliescu incit s-a simţit nevoia ca telespectatorii să fie asiguraţi că nimeni şi niciodată nu va mai cricni prin informație, comertariu, imagine sau muzică în buncărul nr. 1 al mediaticii românești.

Televiziunea, cedindu-și prerogativele de a mal fi plauzibilă pentru naivi, lasă puterii întreaga responsabilitate de a intoxica omogen opinia publică. Şi de a constiri că România este ermetică în propria tragedie.

RADU BUDEANU

PLATE SIPTĂMIMALĂ

EAT,

Fotografiile din acest număr au fost realizate de EMANUEL PÂRVU, DAN DORU IONESCU, RADU SIGHETI

ARMA CU IŞURI

„Folosirea ca mijloc politic de intervenţie a batalioanelor de asalt ale minerilor s-a dovedit a fi o armă cu două tăișuri. Ea a făcut ieri să singereze partidele de opoziţie, presa îi ă, intelectualitatea, iar azi

Piaţa Victoriei, Tirgu Mureș), fie că enunțăm argumente sau recapiiulăm fapte, o de informaţii şi confu. ficțiunea _instituţi care a contribuit cel mai mult la menţinerea și perpetuarea armei, Ca iluziei că trăim intr-o democrație a fost istat cu toţii la spect Parlamentul, prin cele două Camere. ale L il regizat al atacă sale. Partidele de opoziţie nu numai că au clădirii Guvernului, Parlamentului și făcut o simplă figurație acolo, nici nu

, dar nu știm cu certitudine — puteau alfel din perspectiva minoritară în culisele acestor penibile manevre po- care se află, dar i-au conferit mereu lelilice. Doar bănuim, cu o ingeniozitate — gilimitate, neretrăgindu-se la momentul mult prea subtilă pentru a corespunde oportun, în semn de protest față de avamodului de a gindi al scenariştilor și lanşa de aberaţii legislative, taţă de sisactorilor acestei piese. tematicile reușite) de a limita

Mai interesante însă decit scenariile pe libertatea și de a ingrădi democrația.

care ni le imaginăm sint simptomele pe Ar fi trebuit să ne revolte imaginea care le putem observa. Demisia Guver- Parlamentului asediat numai dacă el și-ar nului ca urmare a voinței bandelor lum- | fi justificat prin ceva respscrabilitatea și

la revoluție, am colul de operetă

pen-proletare, a presi străzii nu iul pe care le flutură în ultima vreeste deloc scandaloasă, oșa cum. s-a a- O. naţiune firmat. Ea este consecința logică a ilega- oricind — și ă nostru po- — represiunea față n stot de de ea. Cei mai șocați au fost minerii, care drept pe minciună, înșelăciune, fraudă, au descoperit pe propria lor piele cit de corupție, idare, dezinformare, vio- nemilos loveşte braţul Guvernului, lenţă și şantaj. Şi nici nu s-a constituit. care ei înșiși l-au înarmat și

Fie că enumerăm date (decembrie. 1989, 12 ianuarie, 28-29 ianuarie, 20 mai, 13-15 iunie 1990), sau locuri. (Timişoara, Bucu:

Singura care a profitat de pe urma. tervenţiei minerilor a fost instituția preri denţială. Imbinind turpitudinea cum

cheria, profitind de privilegiul de a. răspunde după bunul său plac la întreburi, ocouind mereu chest.unza sau aruncindu-ne cu cinism în obraz cele mai, siididioare. aiirmaţii, președiniela lon liiescu a doucdit încă o dată că este ceea ce ştiam. cu toții : mp.u tiran, care —

legitimităjii conierita prin aciul elecioral al intreguiui popor — a folosit mereu pirghiite oficiale ale puterii sau pe. cele ocuite penru a-și lovi i i politici pentru a-și îndepărta deveniți incomor

Faţă de iunie 1990, recenta invazie a minerilor a constituit reversul situației de anul trecut. De această dată, rizaţi în raport cu restul categ; s0nevoiaşe, deși revandicările lor politice au fost satisfăcute doar parțial, prin îndepărtarea Guvernului Roman, dar nu a președintelui Iliescu, simpatia cu care majoriiaiea populației (cu excepția profitorilor revoluției, aparatul de. represiune, bișniţarii,, buticarii și neonomenclatura) i-a primit (ca elibaratori).. consfințeş'e astiel agonia partidului de guver: nămint. Puţine partide din Europa Răsăriteană (și chiar din lume) se pot lăuda cu un suport atit de masiv precum cel obținut de Frontul Salvării Naţionale în alegerile de anul trecut. Dar şi mai ţine se pot lăuda cu recordul atit de rapide a masei de susțină

avangarda revoluţionară a partidului

populist, s-au revoltat impotriva, catastrofalei politici reformiste a emanaţilor, ped ruinarea definitivă a bazei de a partidului. Acum ar fi interesant de văzut rezultatele sondajelor de opi nie. După ce armata a fost autorizată să tragă în populație, aflată în număr mult mai mare pe străzi decit în 21 decembrie 1989, nu însă în număr suficient pentru a-l convinge pe _d-l Iliescu că reprezintă „voința. națională“, este de așteptat că vor mai vota cu Frontul doar aceia care n-au strigat în zilele. acestea Oporiţia a reacționat la venirea mineri: lor la fel de inconsistent ca şi Puterea Parlamentară sau extraparlamentară, opoziţia fie că s-a raliat limbajului _ oficial, mimind sau trăind revolta față de i venţia ilegitimă a minerilor vizavi deo putere ilegitimă, fie că a reacționat în stilul cel mai pucist cu putință, cerind sus pendarea executivului şi - legislativului,

indu-se cu minerii şi oferind astfel Pumijloacelor de comunicare în masă prilejul de-a exploata greșelile sale co: pilăreşii. Puterea a încercat. astfel să deiei publice de la vinoreali de escaladarea violentei. către sugerind sau susţinind de-a dreptul amestecul Regelui Mihai, al Alianţei Civice sau al ziarului.“ România liberă.

lată că, toluși, ne-am ales cu un ciştig, încercind să înțelegem ceva din am-

plaseze atenţia opi vaţi

biguitatea cu care arma cu două tăișuri a iadei a lovit și la stinga şi la dreapta organismului nostru politic, pen-

tru că vivisecția aceasta a scos la iveală un cadavru viu. Oricit de mult l-ar m cauteriza sau amputa îngriitorii săi, ori cite transplanturi sau operații de chirurgie plastică i-ar mai aplica, acest cadavru neimbălsămat nu mai poate fi ținut neîngropat, fără ca să infesteze totul jur şi fără a-i bănui de sarcofilie pe . cei care l-au adus pe lume. Numai că, la fel ca în tragedia antică, zeii vor accepta îngroparea cadavrului, jertfele. funerare, și sufletul celui ucis, abia după pedepsirea asasinilor şi implinirea ritualului de purificare a cetăţi

DAN PAVEL

GDS invită la căutarea unei soluţii: Nevoia de profesionalitate

ALIN TEODORESCU : "Teoria că noi facem ceva orina], că facem ceva ce nu s-a mai pomenit este excepţională la porţile Balcanilor, dar nu merge altundeva.

Se impune o schimbare drastică

SORIN VIERU: în ceea ce priveşte viitorul mai apropiat, vreau să cred că alegerile vor avea loc, deși împrejurările — tumultuoase mai conturează o altă perspectivă : dacă nu instaurarea unei dictaturi, atunci o formulă autoritară de Putere, ind o oarecare adeziune în straturile mai largi ale populaţiei. (. istă riscul ca toate prefacerile în curs să stagneze.

Etiopia, Zair, România

RADU POSU poate [i măi jalnic pentru un om între două virste decit vadă țara comparată cu ținuturile sărace ale hipopotamilor. (..) Cine trebuie să fie tras la răspundere, prin urmare, pentru compromiterea României 2

Preşedintele gafelor

ȘTEFAN ___AUGUSTIN DOINAŞ: Ceea ce mă interesează, în mod. special, în. activitatea lui Ion lliescu din ianuarie anul trecut și pînă astăzi, este nu atit seria impresionantă de gafe politice ca atare, care-l definesc cu totul aparte în galeria şefilor de stat actuali, cit semnificația acestor gafe, ică realităţile mascate pe care le divulgă.

O criză mai mult decit politică

PAVEL CÂMPEANU: Pentru prima oară după 54 de ani avem un guvern demisionar. O. criză de guvern reprezintă o criză emi= namente politică,

TIA ŞERBĂNESCU

0 ȚARĂ CONDUSĂ DE INSTINCTE ŞI NU DE RAȚIUNE

Pentru cei care au urmărit reacţiile oamenilor noştri politici în vremea celei de a patra mineriade, probabil că sentimentul cel mai clar resimţit a fost — ca şi în timpul „puciului“ de la Moscova — acela de jenă ; dublat de exasperare. S-a văzul, încă o dată, că stării economice dezastruoase îi corespunde o și mai proastă stare politică Am văzut defilind pe ecranele tele zoarelor conducători de partide, parlamentari, diverși alți oameni cu răspun deri în diverse organizaţii și partide $ — cu foarte puține şi parțiale excep-

i — ei au trezit impresia că nu știu sau că nu le pasă de ce se intimplă în țară, că sint incapabili să-şi aleagă cuvintele — și cu atit mai puţin mijloacele de acțiune. Mi-ar fi greu acum, de exemplu, să spun pentru cine aş vota în caz că ar avea loc alegeri an ticipate. Că Ton Iliescu a fost jalnic şi contradictoriu, nu e de mirare, Aşa a fost de cind a luat puterea încoace. Cit de prost stăm, se vede şi din faptul că o mișcare pornită împoiriva comunismului — cum € cea a minerilor aduși la București de convingerea (sădită în ei tot de Iliescu) că pot schimba tot ce vor în fară şi că pot face ordine — a sfirşit prin a consolida aripa cea mai conservatoare a neocomunismului, respectiv trioul : Iliescu — Bârlădeanu —

Marțian. În urma demisiei lui Petre Roman, acceptată de Ion Iliescu, probabil, cu mare satisfacţie — deși se impunea demisia amindurora, așa cum a cerut opoziţia de foarte multe ori — problema „cea mai arzătoare“ rămine a noului prim-ministru. Propunerile avansate pină acum dovedesc, prin paradoxul lor (mitropolitul Daniel al Moldovei, sau generalul Marin de la Craiova), lipsa simțului măsurii și prostul gust instalat temeinic în intreaga noastră viaţă socială. Au de ce să se minuneze străinii. E adevărat î ci, pur și simplu, nu dispun de unităţile de măsură necesare ca să înțeleagă ce se întimplă Ia Bucureşti. Pentru contortul lor sau poate, din obișnuință, au considerat Bucureștiul un loc în care ar exista statul de drept şi unde instituțiile democratice ar funcţiona. Fragil — fragil, dar ar funcţiona. Aşa le-a spus în nenumărate limbi străine însuși Petr Roman şi chiar Ion Iliescu. Acum sint luaţi prin surprindere de evenimente. Dacă ar fi cunoscut ceva mai bine Bucureştiul, ar fi observat că instituţiile democratice nu funcţionează decit în stilul comunist şi că n-au nici o legătură cu pretenţiile unui stat de drept. Sintem, din nefericire, nu numai 1a porţile Orientului (unde totul e luat uşor), ci şi la porţile comuniste ale

unor instituții care se prefac a fi democratice. Soarta noului prim-ministru nu va fi uşoară, dar nici prea diici! cu actualele structuri şi cu actuala harababură, probabil că viitorul primRoman

ministru va face ce a

— va asista la agravarea face ceva afaceri. Judecind după comportarea oamenilor noştri politici, e clar că nu avem motive să nutrim vreo speranță. Dovedese o asemenea imaturitate şi imoralitate încit numai la București pot fi luaţi în Serios. Ce fel de oameni pol tici sint aceștia ? Vorbesc în neştire, încoerent şi patetic, susțin nerozii, se înghesuie cu toţii la Cotroceni să participe 1a guvernare (chiar şi cei neinvitaţi). Se și văd miniştri, în accese de vanitate, ncintrecute, poate, decit de ridicolul pe care-l trezesc, Nu se pricep

la nimic, n-au fost în stare de un program coerent sau măcar de un discurs logic şi lucid în doi ani de zile, dar se visează miniștri. Sigur, nu e mare lucru să fii Do: Viorel Ursu sau Bogdan Marinescu. La tras în oameni se pricepe orice scelerat, iar să lase oamenii fără medicamente e bun orice insensibil, Dar, spectacolul acestor pretenţii, această înghesuială, astă „condă“ la postul de miniștri e eustătoare. Nici nu-i de mirare în inconștiența lor, propunerile de pentru postul de primministru sint atit de ciudate : mitropolitul Daniel şi generalul Marin ! Sună a echivătare de grade !

Și Radu Câmpeanu — aflat în ulti mul an de zile în scădere alarmantă de formă şi trezind din ce în ce mai puţină încredere — l-a propus pe mitropolitul Daniel al Moldovei ca prim-ministru. E drept că țara are nevoie de o spovedanie serioasă, dar nici chiar aşa ! Doar dacă vrem să ne dăm obştescul sfirşit naţional în ochii bisericii. Altminteri, propunerea e cel puţin bizară. Pină una-aita biserica ortodoxă are datorii imense față de propria ei onoare. Şi pe urmă, de unde şi pină unde se amestecă biserica în politică ? Ce are una cu alta ? Nu mai rămîne decit să auzim numele lui Iosif Constantin Drăgan sau al lui lon ae — ca să punem defi mitiv cruce oricărei iluzii, La noi se poate orice! Am ajuns, se pare, țara supremului ridicol şi a celor mai, proaste soluții cu putință. Am ajuns țara în care'se moare cel mai rapid, în care se omoară cel mai lesne şi cel mai „legal“. O țară în care se poate trage cu petarde în oameni nevinovaţi, trecînd pe stradă — cum a fost simbătă seara în București — de către forţele de ordine aflate în curse prin oraş, este o țară condusă de instincte şi nu de rațiune. Vai de noi ! Şi : Păcat de singele vărsat. Pină una-alta a fost vărsat pentru nişte mediverităţi.

Nimic nu poate fi mai jalnic pentru un om între două virste decit să-și vadă țara comparată cu ținuturile sărace ale hipopotamilor. Acest lucru limplă din ce în ce mai des cu România şi cauza comparaţiei stă ascunsă, pentru orbii de profesie, în tenacitatea cu care presedintele țării, dl. Ion Iliescu, refuză să inţe-

ă că poporul român a investit în el iar nu o sarcină pai manifestelok n-are cum înțelege

ca domniei sale a roitoru

şi a lui Filimon. Sirbu,

e DE CE AUV DIN NOU?

Cei mai mulți au vi vazie neputința miner porta mizeria, sări mici, Copiii de sutlet ai d-lui I0n Iliescu

nit însă aproape instinctiv, precum toarce Ia locul faptei,

dirijaţi de liderul sindical Miron Cosma, Acest bărbat vînjos. și-a jucat rolul încă o dată cu viclenie bărbătească și i-a prostit pe mineri cu o dibăcie pe care puţini ofițeri de carieră o au. Scenariul e atit de sirăveziu, incit chiar dl. Ion Iliescu a căzut de acord că n-a fost la mijloc nici

zut în această înlor de a mai su- ,, intlaţia, salariile

RADU G. ŢEPOSU

ETIOPIA, ZA!R,

ROMÂNIA

o spontaneitate viguroasă şi că, în spatele întimplării trebuie că stau varii forțe conservatoare. DI. Iliescu are însă o logică destul de pertidă. 1 s-a părut firesc

accepte demisia primului ministru, cu atit mai mult cu cit a repetat mereu, pînă la plictiseală, că regimul său nu cedează sub presiunea străzii. Domnul Petr, A, cu el s-a intimplat alteei n-a ci

t din cauza pres ci din cauză că s-a dovedit incasă mai guverneze. Și cînd şi-a dat seama dl. Iliescu de asta ? Păi, chiar în ziua venirii minerilor, însă din pură întimplare, ar fi putut face acest lucru la fel de bine marţi, dar marţi era niţel obosit. fiindcă luni nu dormise prea bine, căci duminică a fost într-o pasă proastă. Aşadar, minerii au fost provocaţi, dar ci n-au avut nici o legătură cu căderea d-lui Petre Roman,

e IACA NIȘTE ÎNTREBĂRI

Petre liderul n ila, consideră, dimpotrivă, că ortacii să au fost folosiţi pentru stoparea reformei pe căi violente şi neortodoxe. Preşedintele televiziunii, dl. Răzvan Theodorescu,

de că totul a fost o „provocare ab-

tate şi cu toţi ticăloşii acestei ţări. Dar armata ce-mi făcea ?-Simbăta trecută, în. tr-o informare tăcută în Parlament! un reprezenta isterului de Interne a uzat arr ăbiciuni în organizare, aplicarea în moimenţul rii minerilor. În opinia sa, garni turile ar Li fost uşor de oprit de câtre forțele. militare. Şi cum a ajuns, cisterna iaţa Victoriei în ziua ce-a căutat dl. Viescu la Cbiroceni cind cuta chestiunea noului guvern Vorba ziarului „Azi“, nedusă însă pină la capăt, căci socoteala din garnizoană nu se polrivește cu cea de pe cimpul de luptă ; pohta ce-a poti. Pohlă bună! i cine le-a oferit arme minerilor, la Petroşani, după cum ne comunică scnatorul ecologist Marcian Bleahu ? Noroe că minerii au refuzat, ei fiind mai conservatori și. preterînd bitele. Senatorul F.S.N. Alexandru Timofte

se di

pune sub semnul îndoielii, la rindul său, buna credință a Ministerului de Interne care ar fi dat ordin de retragere trupelor care păzeau clădirea Parlamentului. Despre implicarea posibilă a S.R.L. a depus mărturie, pe de altă parte, şi ziaristul Radu Rădulescu Cârstea, de la „Liber: lul“, care a fost lovit grav de ciţiva civili care purtau pistol şi care a aflat de la medicii spitalului unde a fost internat că un ofiţer S.R.I. a colindat unităţile spi taliceşti pentru a cere personalului medical să-l informeze despre astfel de agresiuni. Domnii Sergiu Cunescu, Mihai Bălănescu şi Dinu Patriciu au văzut în subleranele acestei rebeliuni minerești o reaclivare a forțelor comuniste, opinie împărtășită chiar de fostul prim minist care, într-un interviu acordat telev franceze, a calificat eveni

o încercare de puci organ nismul de jos.

In fine, un senator durduliu care pricepe din realitate exaet cit pricepe pisica din psihanaliză, Gheorghe Dumitrașcu, e de părere că de aceste violențe se face vinovată presa de opoziţie.

ă de comu-

e 0 LOVITURĂ BINE TICLUITĂ

Dacă aș fi un ziarist care se respectă aș spune că tagma conservatoare a viej noasire politice. în care se înţritatea, parte din armată şi din pătui executivă, pentru care președintele țări continuă să aibă o nedisimulată simpatie, căci comunismul apă nu se face, a pus la cale o lovitură bine ticluită

rin care să obțină căderea guvernului şi, fiindcă tot se aflau minerii la Bucureşti, dizol-

varea Parlamentului (nu fuseseră convocaţi doar parlamentarii fesenişti 2). Ar fi urmat conducerea, o vreme, prin decrete i ără isterii parlamentare și opoziţie. Dar, cum nu sint unul din iariști care se respectă, voi spune liderul minerilor. care avea o „a reușit să-și zăaşa încit aceștia să nu mai priceapă nimie din ce se întimplă și, de derutaţi ce-au fost, să-i acuze pe bucureșteni de laşitate, de dezimplicare. Adică Miron Cosma, voind a-i mina d-lui Ion Iliescu să demisione; loc, să nimerească la Cotroceni a nimerit In Feteviziuo> a ri aia) ar fi încurcat străzile Capitalei. Liderul minerilor a ut, însă, foarte bine regula jocului şi a prostit pe mineri încă o dată. Cineva a spus că Miron Cosma nu e un lider al, ci un infractor de drept comun. Cine lrebuie să fie tras la răspundere, prin urmare, peniru compromiterea României ? Cine şi-a construit bumerangul şi-acum nu mai poate scăpa de el? Este el, bărbatul țării. ca - zării i zăreşte-n depărtare, o prăpastie mai e. Acum degeaba păşim cu dreptul, căci tot acolo vom ajunge.

PAVEL CÂMPEANU

O CRIZĂ MAI MULT

DECIT POLITICĂ

Criză sau scenariu?

Pentru prima oară după 54 de ani avem un guvern demisionar. O criză de guvern reprezintă o criză eminamente politică. Fa îndreaptă atenţia publică spre citeva direcţii : restabilirea ordinii în Capitală şi în țară ; reconstituirea şirului de eveni.- mente cate au dus la acest epilog ; rezistenţa pe care echipa Petre Roman o opune deschis preşedintelui ; conciliabulele pentru formarea noului guvern ; speculaiile asupra presupuselor scenarii care ar îi pus în mişcare sau/şi ghidat aceste evenimente, 3

După revoluție explicarea prin scenarii a momenielor de şoc a venit în genere din partea opoziției. Acum pentru intiia oară această explcaţie este avansată de partidul la putere şi de liderul său. Rezervele pe care le inspiră acest tip de explicaţii au mai multe surse, În primul rind ipoteza scenariului nu a putut fi demonstrată în nici unul dintre numeroasele cazuri cînd a fost imbrăţișată. În al doilea rind, ea a devenit prin repetare un invariant destinat să explice situaţii extrem de variabile, o aborcare prea monotonă pentru înțelegerea unor evoluții atit de complexe. Şi în al treilea, dar cituși de puţin ultimul rind, ideea subiacentă și implauzibilă, adăpostită de această viziune. inglobind atit revoluția din decembrie 1989 cit şi criza din septembrie 1991 precum şi momentele semnificative intermediare. exclude spontaneitatea din viaţa socială după bine cunoscutul pattern leninist. Totul se desfăşoară conform unor planuri odinioară publice, acum misterioase. manipularea tinzind să devină al ternativa post-revoluţionară a planificării pre-revolutionare.

„Asumind acum acest timp de explicație pe care îl respinsese categoric în trecut, primul-ministru demisionar lasă să se creadă că este victima unui scenariu.

a unei lovituri de iiă să sal. veze „structurile . pe care el le-ar fi periclitat,

Dar ipoteza generală a scenariilor este

reduetivă, operind de regulă numai la nivelul confruntărilor politice. pe cină pe care 0 înfruniăm acum

este poi în forma ci

Fa este geest „plan. de care rămin. spontane tocmai pentru că sin! spre a putea fi prov

a să nu

vointa cuiva. Politie

absoai or. dislocări, el de asemenea. accelera sau devia pină la un punct, în iatităţi mai mult sau mai puțin fu le sub raport” social. Între autoni politiculu şi delerminismul mecanicist. istoria reală se scurge oscil necontormindu-s2

nici uneia dinire aceste reprezentări univoce. Privită din acest unghi. actuala eri

de suvern este înainie de orice nu o criză politie ci expresia politică a unei crize sociale evolutive. ajunsă un prag

critic. Evoluţia crizei reliefează caracterul ei istoric. presupunind nu numai aagravarea. ci și transformarea ei. Revoiuţia din 1989 nu a scos societatea română din criză, ci a convertit criza structurală a stagnării, exasperată de vechiul regim, într-o criză a dezagregării acelor struc uri si a edificării unor structuri funcţionale alternative. Vechile structuri persistă indeosebi sub forma unei proprietăți indefinite — şi prin urmare improductive — asupra miiloacelor de producţie, formă de proprietate distuncțională. pe care mersul practic al privatizării nu a înlăturat-o, Sub dictatură criza era produsă de funcționarea acestor structuri — acum ea este produsă de blocajul funcţioni lor. Revoluţia nu a suprimat structurile staliniste de proprietate. ci doar le-a paralizat. Iar involuția lor nu coincide în timp cu emergența unor structuri alternative în stare să menţină activitatea economică deasupra liniei de plutire, La acest nivel, scenariile nu pot avea un rol decisiv.

Minerii și societatea

Convertirea acestor mişcări tectonice de adincime în explozie socială și în criză politică a avut un agent direct: minerii din Valea Jiului. şi un agent indirect: marea majoritate a societăţii, Comportamentul imediat al minerilor s-a caracteri-

zat prin violentă şi prin incoerență. Marea majoritate a societăţii nu s-a solidarizat cu minerii, dar nici nu s-a manifestat explicit impotriva lor. În pofida idiosincraziei sale fâţă de violență, societatea nu a schițat vreun gest semniticativ de protest. etalind un soi de pasivitate binevoitoare, Exista oare, în acţiunea minerilor. dincolo de forma ei violentă. ceva ce putea suscita bunăvoința societăţii? Unele rezultate ale sondajului întreprins de noi la începutul lui septembrie sugerează anumite puncte de posibilă intersecție. cum ar fi: —

1. Lista revendicărilor pentru a căror satisfacere minerii declaraseră greva în 23 septembrie avea ca prim punct renegocierea salariilor. o conexiune mai plauzibilă între venituri şi preturi. De partea lor. participanții la sondaj solicitatig

le care ar pute e. construiase:

nivel. reglementarea La Petroşani nwnerii au de a dighene care des u un așa-zis comert privat. În sondaj subiecții ca. socotesc că legea privatizării va duce 1 aaravarea crizei economice sint de două ori mai mulţi decit oei care cred că ea va usura criza, Întrebaţi cine poa cinala răsundere pentru continua deteriorare a situaţiei economice. avind de ales între 15 posibilităţi, ei p primul loc „speculanţiii — o curentă pentru micul comert priv: 3. La esalitate cu speculanții în acoastă ierarhie a responsabilităților este. si tuat guvernul. Ca şi minerii. o largă seetiune a opiniei publice atribuie guvernului răspunderea majoră pentru degra/darea neinireruptă a condiţiilor de trai si de muncă, Atacarea de către mineri a sediului guvernului ar, fi putut fi. teoretie vorbind, scenarizată — dar ce scenariu ar. fi putut impiedica populația să-si arate atasameniul față de un guvern pe care ar fi dorit să-l susțină? As mai aminti. în aceeași ordine de idei. că 60 la sută dintre cei intervievaţi se declară în principiu pentru privatizare, dar numai circa 10 Ja sută ar dori ca prin privatizare România, să revină la organizarea socio-economică de dinaintea celui de-al doilea război mondial. Totodată cei care cer guvernului să accelereze retorma economică sint de două ori mai numeroși decit cei care dorese incetinirea ei.

aceste coroborăti reies citeva in-

au exprimat sub o formă intolerabilă starea de nemulțumire a unor

largi segmente sociale. nemulțumire pro= vocată cu precădere de:

a) Cresterea alarmantă a preturilor în raport cu veniturile ;

b) Degradarea privatizării în mic tratic speculativ cu bunuri de consum ;

c) Activitatea guvernului. în calitate de principal responsabil pentru aceste dificultăți.

2. Tensiunile acumulate s-au convertit în cele din urmă într-un conflict social în centrul căruia s-a aflat reforma economică. asa cum ea a fost concepută şi realizată de guvernul Petre Roman;

3. În faza actuală. marea majoritate a opiniei publice se d=clară pentru reforma economiei. dar se impotriveşte efectelor ei imediate:

4). Tensiunea socială este considerabil sporită de dificultatea trecerii de la un

stalinisia eială.. materii dividual. si decurg din el.

Originalitate fără voie

Principalele probleme pe care le, ridică reforma economiilor staliniste de comandă se regăsesc. cu variaţii neosențiale. în toate țările Europei de Est. În virtutea acestor similitudini, România nu este prima țară din zonă unde criza reformei economice capătă forma unei cri ze nolilice de guvern. Criza se provapă şi se metamortozează: în functie de raportul dintre realizările și neaiunsurile reformei Srecum şi de măsura în care promotorul. ei — guvernul — izbutește sau nu să obțină un consens social minimal. Stăruitorul nostru prim-ministru continuă să afirme că demiterea sa. pe care refuză să si-o asume și să 0 accepte. reprezintă o victorie politică a adversarilor reformei _impolriva — protagoniştilor ei. Bineînţeles, afirmaţia poate fi susținută cu condiția ca prin termenul de reformă economică să o înţelegem exclusiv pe cea introdusă sub conducerea sa. Această reformă poate fi descrisă prin citiva parametri:

1. Este singura care, la noi in tară, a trecut din stadiul de proiect în cel de implementare practică:

2. Este impertectă;

3, Btectete ei perturbante au declansat o reacție de rezistență mai putornică decit reactiile de sprijinire sau de tolerare.

Constatarea că această reformă este im-

“dintre aceste probleme

perfectă ar fi relevantă dacă istoria ar fi produs pină acum în această arie a continentului specimenul unei reforme economice perfecte. Mai familiarizați decit noi cu acest dat al imperfecțiunii. unii specialişti polonezi au ajuns la concluzia că în circumstanțele actuale chiar şi o reformă economică imperfectă este preferabilă absentei oricărei tentative de reformă.

Infăptuirea reformei economice în România pune problemele fundamentale cu care se luptă si alte țări vecine. dar în acelasi timp unele probleme specifice, care constituie şi sub acest aspect încă o originalitate impovărătoare. O parte — de fapt obstacole — specifice. sint moştenite da la dictatură. altele au fost adăugate pe parcurs. Printre acestea:

1. Supradimensionarea. ilegitimă din punct de vedere economie a unor ramuri industriale. în primul rind sideruraia si petrochimia. supradimensionarea care 0bligă reforma să transforme nu numai mecanismele economiei. ci si structura ei:

2, Procesul prin care în anii '80. nivelul de trai al populaţiei a fost coborit la o limită a penuriei dincolo de care nu mai rămine practic spaţiu pentru acceptarea de noi sacrificii;

3. Acestor obstacole specifice, moştenite. actuala putere — şi îndeosebi guvernul Roman — le-a mai adăugat unul: acela al unei strategii care încerca să întemeieze reforma structurilor. economice pe reluzul de a reforma efectiv structurile politice. Această incoerență ce fond si-a găsit prelungirea firească în inecerențele de acțiune şi de retorică publică ale acestei puteri. care s-a izolat astfel tot mai mult de societate şi de propria-i bază electorală.

S-a creat în cele din urmă o situaţie parodoxală greu de controlat. Pe 'd2 o parte echina Roman este indreptățiă să afirme că înlăturarea ei. impusă de acțiunea anarhică a unei minorităţi. reprezintă o lovitură dată atit reformei economice cit şi instituțiilor democratice. Pe de altă parte. ea nu este insă îndreptăţită să uite că această acţiune anarhică puiea fi preintimpinată dacă, asumindu-și răspunderea pentru nereuşitele incercării sale de reformă. ea şi-ar fi prezentat demisia din proprie. inițiativă. facilitind formarea guvernului de uniune națională de câre țara are ai nevoie. Retuzind catea democtatică a demisiei. guvernul Ronan a contribuit la demiterea sa nedemocratică.

În căutarea unui

-ministru

n-ministru de n prim-minisar fi potrivit insă cu mul

La baza acestei investigaţii a stat ipo-

odul în care opinia noasiră publică percepe relația dintre actorii politici şi rolul de lider politie este puternic iniluențat de anumite circumstanțe istori1. Experienta trecută a personiticării puterii pină la globalizarea şi absorbirea ci de către un singur actor — acea formă anacronică a centralizării puterii care este personilicarea;

2. Experienta recentă, de după revoluţie. in care precaritatea instituţiilor si programelor politice constituie premisa negativă pentru afirmarea prioritară a actorilor politici

3. Faptul că în pofida acestei premise favorabile. perioada postrevoluţionară nu a dat naștere unui lider charismatic, cu o popularitate stabilă. nici din rîndurile puterii, şi nici din ale opoziţiei parlamentare sau extra-parlamentare.

Pornind de la aceste constatări. noi am alcătuit lista de actori din care subieeţii urmau să aleagă un prezumtiv primministru, călăuzindu-ne după două criterii principale: diversitatea domeniilor. şi notorietatea actorilor. Ea cuprinde oameni politici reprezentind atit puterea cit si opoziţia. fosti disidenţi, lideri populari din timpul revoluţiei, lideri locali şi lideri sindicali, oameni de cultură, reprezentanţi ai Bisericii, armatei, sportului. diasporei. Componenta listei este inevitabil criticabilă. opțiunile. intervievați= lor sint condiţionate de imperfectiunile ei şi deci nu pot avea decit o valoare indicativă.

(Continuare în pagina 12)

CRI

(Urmare din pagina 9)

Tată cele 20 de nume introduse în listă. dispuse în ordinea din chestionar:

1. Al. Bârlădeanu

2. SU Cazimir

3. R. Ciontea

4, Liviu Ciulei

3. Radu Câmpeanu

6. Florentin Cârpanu

1. Doina Cornea

8. D-tru Dincă

9. Claudiu Iordache

20. Manolescu

11. Miron Mitrea

12. Marian Munteanu

13, 1. Raţiu

14. P. Roman

15, Anghel Rugină

16. Victor Stănculescu

17. Patriarhul Teoctist

18.1. Țiriac

19. Cristian Popescu

20, Ilie Verceţ.

Deşi cimpul de selecţie este atit de dituz, opțiunile persoanelor. intervicvate sint neasteptat de grupate, Peste două treimi dintre aceste opțiuni se concentrează asupra a numai patru nume, care sint: î

Numele. Ju din opțiuni 1. P. Roman 24 2.1, Ţiriac 20

3. A. Rugină au 41. Ratiu 103

In acel moment d-l P. Roman își menținea încă o întiietate Iragilă, în plină regresie: cu patru luni înainte cota sa de popularitate se apropia de 45 la sută. În afară sa. singurul om politie preferat pentru funcţia de prim-ministru de către peste 10 la sută din eșantion este d-l Jon Raţiu. a cărui: candidatură pentru președinție obținuse numai 429,la sută din voturi. După cum se observă, acest grup care iși atrage sprijinul cel mai larg cuprinde doi oameni politici şi două parsonalități din afara politicii, opțiunile impărțindu-se şi ele în mod egal între cele două categorii — cite 34 la sută fiecare.

inia publică îşi imaginează la fel de bine un prim-ministru care provine din lumea politică si din exteriorul ei.

Componența acestui grup prioritar. are încă o caracteristică izbitoare: trei dintre cele patru personalităţi pe care le inciude au trăit sau continuă să trăiască în Occident. două dintre ele fiind cumoseute prin succesul lor ca oameni de afaceri și prin disponibilitatea lor de a contribui la reconstruirea economici românești, Prejudecăţile impotriva — celor care îrăiseră în Apus, atit de virulente în campania electorală din 1990, par să se fi transtigurat în contrariul lor. Fenomenul amintește de recentele alegeri pre-

zidenţiale din Polonia în care milionarul canadian de origine poloneză S, Tyminski a obținut un număr de voturi depăşind orice aşteptări,

Grupului prezentat mai. sus îi urmează Florentin Cârpanu şi Cristian _ “Popescu, primul cu 55. al doilea cu 45 la sută, după care vin d-nii R. Câmpeanu si R. Ciontea. singurii oameni politiei indicaţi de peste 3 la sulă dintre subiecți. Toate celelalie personalități politice şi litice cuprinse în listă oblin propori signifiante de opfiuni.

Repetat după șocul din septembri acest sondaj ar avea mai mult dei babil rezullate substanțial diferite.

Portret-robot al unui lider ideal

Pe ce cale ar pulea ieși țara din criză ? întreabii acelaşi soncaj. Intervievaţilos li se propun 10 variante de răspuns dinire care cea mai frecvent aleasă este „printr-un program de reformă economică. avind sprijinul tuturor. partidelor politice“: 60 la sută. iar cea mai puţin aleasă este „prin apariția unui mare: conducător popblar“: 5 la sută. Liderul mesianic este un articol puţin căutat pe piata politică românească, suprasaturată de mesianism. Totuşi funcţiile de conducere nu pot fi suprimate si deci opinia publică iși poate imagina calităţile umane reclamate de. îndeplinirea satisfăcătoare a unui astfel de rol.

Imterlocutorilor noştri li s-a propus un set de, zece asemenea calități. Prefetintele lor au constituit o ierarhie care are totodată valenţele, unui tabel de valori si ale tipului ideal de conducător în reprezentarea lui populată. Pe prima poziție a acestei ierarhii este plasată cin. stea — peste 50 la sută dintre opțiuni, și pe ultima, originea muncitorească — Sub 7 1a sută. Calitățile dorile de cel puţin 40 la sută dintre subiecti

— una de ordin moral — cinstea, 50,5 la sută:

— una de ordin mental — inteligenta, 43 1a sută;

— una de ordinul competenţei — să aibă experiență politică. 40 la sută. Numai 8 la sută dintre intervievaţi preferă ca un asemenea conducător să fie tinăr, 18 la şută să fi trăit în țară și 28 la sută să fie român. Această din urmă cifră arată că peste 70 la sută dintre subiecţi privesc cel putin cu scepticism anumite strădanii zomotoase de a contesta sau de a demonstra românitatea unor actori ai scenei noastre publice.

Opinia noastră publică pate să pretuiască mult mai mult insuşirile dobindi-

TICĂ

RIZĂ MAI MULT ECIT POLI

prin naștere, fie ele de ordin social. național sau demografie, Sensibilitatea ei maximă se manifestă în planul moralită Ea nu jinduieşte, după lideri intai ci după lideri în: a căror onestitate să poală crede şi atunci cind au dreptate şi atunci cind gresesc, Pe mi sură ce sporește corupția, sporese Si exi gențele morale ale opinibi publice faţă de actorii pe care îi investeşte cu increderea ei:

În loc de bilanţ

Între momentul cind această consultare avea loc si momentul cind rezultate devin publice. citeva mii dintre cetățenii nostri au dat în vileag enorma şubrezenie a. structurilor noastre politice. Edificate după decembrie, 1990, aceste Structuri s-au dovedit la fel de rezistente ca un castel de nisip care se snulbe: ră la prima Înteţire a vintului. Principalul zidilor al acestei lamentabile conSirucţii este. Puterea, instaurată de fapt în ianuarie 1990, care a vrut să democrațizeze societatea ținind-o departe de treburile publice. Prin slăbiciunea şi slăbiciunile ei. o parte a opozitiei şi-a adus si ea obolul la ridicarea acestei versiuni politice. a „Casei. poporului“.

Folosind violenta impotriva legii. minerii au fortat demisia unui, guvern care de multă vreme nu voia să afle că trepuie să demisioneze şi pe care opoziția mu a izbutit să-l oblige la acest gest democratic. Preţul social și politic al acestui aşa-zis succes depăşeşte însă cu mult importanta acestui guvern și a înlăturării lui. Dezlănţuindu-se impotriva unor reprezentanți ai principalelor instituţii de.

moeratice minerii au dat o lovitură cumplită chiar acestor institui Folosindu-se de aceleași unelte si de aceleaşi

procedee ca în trecut. minerii si-au asubizar rol social — acela de purtător specializat şi oarecum ratificat al violentei ilegale, Bi au răpit astfel statului unul dintre atributele sale inaliemabile: monopolul violenţei legale, oferind un exemplu repede urmat şi a cărci atracție s-ar putea perpetua. Ei au convins pe. deplin străinătatea că România veprezintă o țară pe care este mult mai util să o, ocoleşii decit să o vizite: pentru a nu mai vorbi de credite și investiți. Ei au configurat codul genetic al viitorului guvern care. independent de alcătuirea lui. va reprezenta un rod al ilegalităţii învestit cu misiunea ce a restabili legalitatea. Ei au pus o fiină brutelă reformei economice; privatizării. şi proiectelor de cooperare economică inter-

națională şi au pregătit viitoarelor alegeri

vat cu succes toate problemele agravind considerabil . problemele întregii țăz Viitorul guvern — sâu viitoarele guverne

— vor trebui să restabilească la un mm9ment dat relaţia firească dintre interesele celor citeva mii de mineri din Valea Jiului şi interesele milioanelor de. locuito:

i. sesuti şi dea-

ai tuturor celorlalte, vă Iuri de pe întinsul țării.

Agiesiunea minerilor a pus într-o lumină mecrutătoare potențialul iluzoriu al unor instituții fundamentale și al unoră dintre. actorii. care le reprezintă, Cu o. Stupeliantă lipsă de demnitate, preşedintele țării s-a pus în situația de a solici ta o intrevedere liderului unui sindicat local, care întii i-a refuzal-o, iar în cole

din urmă i-a acordat-o; sub amenințarea acestuia si-a sacrilicat cel mal apropiat colaborator — pe primul-ministru — a-

vind grijă să precizeze, impotri

nai clare evidențe, că nu iă aceas

cizie sub presiunea străzii; prii comunicatul comun Miron liescu certifică “ neputința acestuia din urmă în fața forței an: pe care- el insuşi a inițiat- umilinţei comunicatului urmat indecența imediatel lui nerespectări: minerii încă nu debarcaseră la Petroşani cină d-1 Iliescu vesiea la Cotroceni că nui le va mai face vizita pe care se obligase sub semnătură să o întreprindă, Zilele lui septembrie au relevat un președinte al cărui: păcat capital nu il constituie faptul că emite atit de multe apreci eronate, sau că se inconioară aproape exelusiv. cu fosti activişti si colaboratori din vremea dictaturii, ci faptul că statura lui morală și spirituală este mult prea departe da exigentele acestei funcţii.

Episodul minerilor nu a sporit nici credibilitatea partidelor din opoziţie. Interesate exclusiv să beneficieze de căderea unui guvern pe care nu ele l-au râsturnat. multe dintre aceste partide s-au ilustrat în acele. zile de cumpănă prin ab= sentă si mulism. Fără să remarce că la numai citeva, sute de metri. se hotăra prin foc şi singe soarta țării. unul din= tre aceste partide își continua impertur= babil congresul — congres care de altminteri i-a intimpinat cu ovaţii pe purtătorii, de bite şi de lanţuri. Dobindirea Puterii pare să intereseze mult mai mult decit apărarea democraţiei.

Observindu-se filmat în Parlament, unul dintre cei mai de vază lideri ai opoziţiei a făcut discret binecunoscutul senin al victoriei. Dar aceapta nu a fost numai o victorie impotriva unui guvern, ci. totodată, o victorie împoitiva ideii de guvernare, Nu a fost victoria damoera= ției impotriva așa-numitului cripto-comu=

mism, său a opoziţiei contra puterii, sau a Parlamentului asupra guvernului, ci a anarhiei asupra ordinii sociale minimale, a rezis-

tentei la reforma economică asupra tentativei neinspirate de reformă, a nostalgiilor esgalitariste asupra incertitudinilor pe care le adue diterențierile sociale.

O. iudecată transantă ar conchide: toțuși. guvernul Roman a fost înlăturat, O judecată mai puţin transantă ar adăuga : el a fost înlăturat în împrejurări care i s-ar putea dovedi în cele din urmă favorabile. Imaginea unui ES.N. inlăturat de la guvernare de adversarii reformei şi ai democratizării nu este tot una cu realitatea unui E.S.N. silit să înoate contra curentului pentru a-şi impune impopu-

te decit caracteristicile moştenite, Fa nu se eniuziasmează în faţa trăsăturilor date

putea

ambianța cea mai puţin prielnică ce se închipui. Valea Jiului şi-a 'rezol-

lara retetă de reformare a economiei şi de democratizare,

GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL INVITĂ LA

* sa doza citeva caracteristici. Inevitabită este: eterogei structurilor, care nu mai sint doar cele de pe vremea lui

(Urmare din pagina 7)

torale, să evităm. pe cit posibil. reeditarea crizelor din iunie 1990, și să sptijinim programul guvernului în Parlament, deci să acoperim politic efortul reformist al guvernului. Cinci lucruri se “combină malefic pentru a produce criza letală pentru mecanismele guvernării, în primul rind, sti dările realităţii, cu care seva confrunta oricine şi în viitoi iar aceste sfidări nu sînt deloc de ignorat, ele datorindu-se deopotrivă moştenirii, locului pe care România îl are în economia mondială ş.a.m.d. Urmează erorile guvernării, ca un a! doilea factor. Al treilea factor ce se combină este reaeţia populației la costul reformei, care tzebuic Iuată ca atare, nu condamnind componentele sociale, și evaluată cu luci ditate. AL patrulea element al acestei combinaţii malefice ese acțiunea, structurilor reziduale şi importanta presiune: a acestora. Eterogenitatea structurilor este, în România, teribilă. Dai un telefon într-un minister şi obţii rezu'tatele cele mai neaşteptate, de obicei impotriva deciziei date, Nu vreau să scuz deciziile guvernului după modelul lui Ceau-! seseu, care susținea că politica cra bună, dar aplicarea — defeciuvasă, Noi am consumat enorm de multă energie pentru a avea ecou în structurile care trebuiau să lucreze pentru noi. În sfirsit. al cincilea punct îl reprezintă presiunea structurilor, alternative. Vă, mărturisesc că, pentru. noi, opoziţia a fost adversarul cel mai puţin redutabil. Desigur, opoziţia a crescut în mesaj, în forţă, în experienţă, dar, fără ironie și fără să doresc să. minimalizez rolul ei, opoziţia şi atacurile sale au ocupat al cincilea loc al atenţiei moastre. Administrarea crizei este o mixtură a acestor cinci îoinri şi vă mărturisesc că e aproape imposibil să-i stăp. «ti pe toţi deodată. De obicei, s-a stăpinit unul si s-au pierdut alţii. au fost controlaţi doi, iar ceilalți s-au. consolidat. Această structură va persista în România, după păteren 2-a. pe termen mediu.

"i în care se face politică în România, îi voi tratea

Ceauşescu, fără ca prin asta să vreau să spun că cele vechi

au fost înlocuite integral. Această eterogenitate are. efecte imprevizibile. Chiar decizii bune duc la rezultate ciudate, atenuate sau modificate,

O a doua trăsătură a mediului în care s-a guvernat este ambivalența instituțiilor. Parlamentul este suma. ambivalențelor posibile, fără să mă mai refer la preşedinţie. despre care s-a spus pină acum cam tot ce s-ar putea spune. Există o ambivatentă chiar şi a partidelor, cele care-sint un. etalon inclusiv. pentru guvern. O altă itisătură a mediului. este criza de limbaj Sint de acord cu problema ridicată aici. a lipsei de transparență de care am. dat dovadă. Parţial îns

xemplu edificator: argumentația solidă a domnului unul dintre cei mai redutabili lideri sindicali după părerea mea. se bazează pe un raport al Direcţiei de st tistică pe care Departamentui nostru a găsit de cuviință să-l pună la dispoziția sindicateor, deşi. în oricare țară din lume, un asemenea studiu este strict secret.

Ne-am confruntat, de asemenea. cu natura paradoxală a resurselor pe care le avem. Am eliberat resurse mari, cate, se comportă paradoxal. Din punct de vedere politie. aici este un decalaj foarte mare, Libertăţile politice, libertatea presei, de asociere, de opinie, au oferit beneficii relativ. imediate. Schimbările economice nu au însă un beneficiu imediat. Impactul transformărilo: economice, care sint duteroase, cu deschiderile politice, care sint stimulative, din păcate, nu creează o energie: pozitivă. Este o resursă, paradoxală. Și există o serie de astfel de resurse paradoxale, pe cate guvernul le eliberează şi nu le poate folosi în favoarea lui.

Pe de altă parte, o regulă a vieţii politice în România, pe care noi 0 folosim foarte mult. este aceca că cele mai multe avantaje pentru stiueturile guvernării sint legate. de greșelile adversarului. De multe ori ne dăm cu pumnii în cap, pentru că țara ara de pierdut. dar în jocul politie. necruțător, aceste greseli sint folosite. De exemplu. noi nu putem. scoate din Parlament Legea privatizării, dacă P.N.T. şi celelalte partide de opoziţie nu părăseau tucrările, Majoritatea E.S.N. a devenit astfel liberală şi a dorit privatizarea. Cam 30 la sută din succesul guvernului în problema privatizării se datorează opozitiei. (..) =

Puterea simulează. schimbări. Și dosarul crimelor creşte. Asistăm la o primenire a minciunii prin manevre tot mai dezgustătoare. Transparenţa a rămas un deziderat la fel de îndepărtat ca și înlăturarea comuniștilor din aparatul de stat, așa cum a hotărit parlamentul cehoslovac, în timp <e la noi moţiunea los dache a fost dată uitării de o instituţie pătată, Nu-l văd nici pe Petre Roman, prea lent demisionarul premier, aplicină la capăt ideile anticomuniste

circumstanță, pe care să acum le agită patetic, îinmuindu-le și înte-un sos naţionalist. Cum să cred

altfel cind şi el, alături de lon Iliescu, a construit toate minciunile fondatoare ale actualului regim şi a participat la toate crimele lui declanșate în 22 decembrie î Şi ultima la care se face complice e lovitura. prezidenţialo-sereistă din septembrie. Victimă aparentă, Petre Roman nu întreprinde nimic pentru a face lumină. Mai mult, contribuie prin tăcere sau confuzie. deliberată la acreditarea unei noi uni prezidenţiale, şi anume că, cu nu i-a chemat acuma pe aceştia au venit tot din propri să şi în iunie anul trecut. lar Pe tre Roman tace. Dă slugarnic din cop la apologia aberantă și impudică a _ sociaJismului făcută de către Iliescu in faţa emigrației româneşti, ba ii oferă preşedintelui şi interpretări disculpante. Cum vrea atunci să lupte realmente impotriva comunismului şi Securităţii, și nu doar impotriva unuia sau altuia dintre adversarii direcţi ? Cu aroganța și falsitatea de pină acum ? Demiterea lui, aşa cum s-a produs, nu e decit o mișcare într-o strategie electorală mai largă, el uși și-a acceptat căderea din calcul, fie și nefăcind nimic ca să o impiedice. Aripa conservatoare avea nevoie și de spectacolul unui copil teribil, al unui „disident“ ob dient în fond. Petre Roman nu face decit să contribuie și el, gălăgios, la dorita îngropare a alegerilor locale, căci puterea nu-și poate permite luxul de a pierde teritoriului, in vederea electorale. Aşadar, cit de fațadă pe un mobilism . cit mai încăpăţinat. Dictatură cu față democratică sau democrație cu substrat dictatorial. Dovezi ? Proprietatea privată şi iniţiativa particulară sint siste. matic sabotate. Statul şi insitituţiile sale represive se întăresc. Separarea puterilor e o pură parodie. Armata a fost pusă pe picior de război impotriva demonstranți. lor. Se întreprind razii de intimidare. Pre

sa independentă e amenințată cu acţiuni

de forță. Şi pe acest fond, au loc conferințe de presă grotești cu ziariști străini care au inceput să vorbească insă despre neostalinistul Ion Iliescu. Sub inalta conducere a acestui activist de partid mediabil mediocru și incapabil de o evo1uţie în direcţia democraţiei, România e singura țară din Est unde nomenclatura comunistă a reușit să-și păstreze, prin

e ; unde, după deturnarea singeroasă a revoltei tinerilor, Securitatea nu a fost demolată, ci re clată ; unde amata iși păstrează, ca pe o ruşine naţională, toate cadrele de conducere corupte și compromise sub Ceauşescu ş.a.m.d. Faptele sint fapte, aşa incit iertat să fiu, dar nu cred o iotă din recentele afirmaţii şi apariții de majo. în recuperarea de formă ale lui Petre Roman. El nu e mai puțin vinovat decit Iliescu, ba chiar e mai condamnabil, întrucit inteligența și mobilitatea lui superioare ar fi trebuit să-l stătuiască mai bine. In ciuda tuturor zvonurilor, şi aparentelor, cred, așadar, că lon lliescu și tre Roman sint, din nou, dacă nu total

PUBLICAŢIE

SAPTANI

solidari, cel puţin inseparabili ca _. interese datorită complicităţii lor la evenimentele negre cunoscute. Rotirile de cadre din jurul punctului fix prezidenţial nu mai pot înşela pe nici un observator lucid. Singura şansă a celor compromiși (și marea noastră neșansă!) e să se cramponeze de putere pentru a amina cit mai mult cu putință scadența fatală. Și așa stind lucrurile, dacă situaţia internaţională și economică nu le-ar fi în intregime defavorabile, am asista la reinstalarea unei dictaturi pe faţă. Nenorocirea este că, datorită somnolenţei istorice a poporului indusă de tragedia comunistă, |-

. Mijloacele prin care au izbutit le ştim. Dar, iarăși faptele sint fapte, și nu ne rămine decit să luptăm pentru trezi rea electoratului, astfel manipularea pe scară mare să

încit frauda. -și devină imposibile. Să întreținem deci starea de veghe în așteptarea ceasului — îneluctabil al judecății drepte.

SORIN MĂRCULESCU

4 cit accepţi violenţa,

O SOCIETATE ÎN DERIVĂ”

mânia (;

după. revoluţie, &: fel de teorie a responsă d sesponsabilitatea nu este a celui ce face ceva, cuiva obscur, care se află în spatele lui. (..) în Occident, individual mul înseamnă ; fac totul ca să cîştig eu partida. În România : fac totul pentru ca adversarul meu să piardă partida.

A CINCEA VENIRE A MINERILOR

ității detașate ;

DAN PAVEL : „Declaraţiile populistopuciste ale mineri-

lor («noi i-am Pus, noi îi dăm jos.W») nu sînt doar acte de intatuare politică, ci expresia bută a falsei conştiinţe de clasă, a dogmei materiaist-dialectice şi istorice că masele fac istoria“,

PĂCATUL ORIGINAR AL STATULUI NOSTRU

ILEANA MĂLĂNCIOIU : „Atunci am înţeles pentru totdeauna că președintele ales întru liniştea noastră, dacă se aruncă sticle incendiare răspunde ; dacă nu, nu“,

TERASA-I OCUPATĂ...

RADU. POPA: „M-am întrebat, o dată în plus, ce forțe ticăloase şi obscure se împotrivese pe toate căile posibile revenirii noastre la un cadru firesc de viață, ne impun prezervarea. rînduielilor. pe care le-au introdus cu finalităţile cu noscute și ne batjocorese în co,

sentimentele“, iara

AGRESORI, VICTIME, EROI

MIHNEA BERINDEI: „Atita timp

nu poţi spera la

instalarea legalităţii iei“.

Ziarişti precum. Ioan Buduca, senatori precum Gelu Voican-Voiculescu, mineri precum Miron Cosma sau foşti premieri precum Petre Roman nu pot fi incriminaţi pentru că explică realul istorie prin scenarii, puciuri sau conspirații. Că 0ameni atit de diferiți prin capacitate telectuală gindesc analog nu se explică prin inconştientul colectiv. el prin faptul că regimul politic în care ei au fost educaţi s-a înstaurat prin metodele conspirației şi ale puciului. Pe care ilegitimă. deci. Şi pentru că legea comunistă excludea posibilitatea schimbării regimului pe cale democratică, parlamentară, comunismul a căzut îndeobşte la fel cum 6-a instaurat : prin conspirație şi puci. Slă. biciunile trecute, (de la episodul cu tezoriştii pină la căderea regimului Roman) şi cele viitoare ale democraţiei noastre precare se datorează acestei origini poli= tice impure.

Simularea pe calculator a revoluțiilor

S-ar putea ca folosirea monotonă a termenilor conspirație şi puci pentru reali. tăți polilice atit de diterite între ele să provină din _îndistincţia dintre plânul denolativ și cel conotativ. Să presupunem o variantă tehnocrs'ică a ipotezei conspirativiste, care ne-ar face să credem că incă acum cițiva ani. exista un grup interdisciplinar (condus d un sociolog), care se ocupa de programarea şi simularea pe calculator a unor situaţii sociale vulcanize culminind cu revolte populare spontaiie, violenţe şi euerilă urbană (de tipul decembrie 1989). Ne-ar mai rămine șă presupunem că acest potenţial de inginerie so. cială (folosit curent de toate marile servicii de informaţii-contraintormaţii) n-ar fi fost lăsat să se piardă și că a fost foloSi, pentru a simula năvălirea popoarelor migratoare postmoderne. (minerii).

A simula pe calculator nu este tot una cu a premedita aceste mişcări urbane, ci cu a le accepta, drept situaţii sociale posibile, dacă nu chiar necesare, şi a te preocupa de. canalizarea şi disiparea potențialului de violență populară. În acest seris, dacă minerii au venit la Bucuresti ca albinele, adică în mod spontan, fără un plan precis, în câp. diferenţele semnificative dintre acliunile de apărare a înstituţiilor de, stat sugerează fie o programare delicitară. fie o cale de acţiune zădărnicită de factori neprevăzuli.

Avantaiul simulării pe calculator a situaţiilor conflictuale este. gradul. sporit de adecvare la realitate faţă de clasicile teorii și practici conspiraționale, Fiecare secvenţă a situației.“ conflictuale , poate naşte variante şi subvariante de răspuni Bincînțeles că nici programatori i calculatoarele nu sint infailibili, Dacă privim problema strict tehnocratic, — putem admile că o a cincea venire a minerilor (care să urmărească alte obiective — decit primele patru) poate interveni oricind.

Diversiunea: Miron Cosma

Să trecem însă de la informatiile neveriticate pină la capăt pe terenul ceva mai solid al filosofiei politice. Teoria marxist-leninistă a revoluţiei are o esență conspirativistă.. Încă de la apariţia Manitestului Partidului Comunist, cuplul de experimentatori social Marx-Engels scoteau din anonimat un grup social mar-

inal, modest social şi, indoielnie moral,

ieci manipulabil, proletariatul, contenindu-i sarcina mesianică de a, interveni soteriologie în istoria umanităţii. “ Chiar dacă a eşuaț comunismul sau 0 anumită variantă a sa, proletariatul nu pare prea incintat să renunțe de bună voie și nesilit de mimeni la utopia rolului deoisiv în istorie, Fiindcă mijloacele parlamentare de exprimare nu-l stau în tradiție dar mai ales simțindu-se amenintat de specizul eliminării treptate de pe scena

olitică, de pauperizare şi somai, prolePalatul nu” este dispus să cedeze privilegiul impunerii propriului punct de vedere fie şi pe calea violenţei. Declaraţiile populisto-puciste ale minerilor („noi i-am pus, noi îi dăm jos !%) nu sint doar acte de infatuare, politică, ci expresia bută a falsei conștiințe de clasă, a dogmei materialist-dialectice şi istorice că masele

DAN PAVEL

A CINCEA VENIRE

A MINERILOR

„Gloata este mai cu seamă un grup în care reziduurile tuturor claselor sint reprezentate. De aceea este și atit da ușor să fie confundată gloata cu poporul, care cuprinde de asemeni toate, straturile, societăţii, In timp ce poporul luptă în toate marile revoluţii pentru o reprezentare adevărată, gloata. va striga intotdeauna pentru “omul. puternic», «marele lidep» pentru că gloata urăște societatea din care este exclusă, la fel ca şi Parlamentul în care nu este reprezentată... cum este din societate și din reprezentarea

fac istoria. Bineînţeles că minerii sînt î continuare o pătură, socială exploatată insuficient plătită, dar acesta nu este un privilegiu şi chiar dacă ar fi. el nu îndreptățeşte impunerea punctului de vedere cu bita. Iar cine le dă dreptate în dauna restului populației se autocondamnă politie la derizoriu.

Orice segment al clasei muncitoare care se exprimă altfel decit prin miiloacele sindicale sau electorale nu face decit, să accepte teoria marxistă a conspirativității proletariatului ca pe o fatalitate. Consecinta acestei teorii a fost — doar o ştim prea bine cu toţii — instaurarea tiraniei

Exclusă parlamentară,

n“ me înscrie în mod paradoxal în ă Europă. ŞI peniru ca nu cumva să existe, dubii imediat după căderea guvernulii Roman, halucinantul Voican deconspirația mineri-P.S.M.-EuropaRomânia Mare,

0 paranteză europeană

Europa Centrală şi Răsăriteană se află de ua secol la originea unor evenimente istorice, ideologii. teorii şi“ manifestării culturale care au răscolit planeta noastră

554 Mee PAR ZĂ REVovy

fa numele clasei muncitoare. Schimbindu-se contextul istoric, aceeaşi teorie poate duce la eliminarea brutală a proletaniatului de pe scena politică. Liderul caze intelege să se exprime altfel decit o cer interesele, muncitorilor, adică sindical Sau parlamentar, va fi un diversionist. La tel s-ar întimpla dacă, brusc, intelectuali= tatea (tehnocratică sau umanistă) ac. începe să-și revendice drepturile în mod direct proporţional cu importanța ei (mereu în creştere) economică, socială şi politică. Mal aleg că inteleclualitatea “a lost marginalizată de comunişti. Din punct de vedere ideologic, o teorie a revolutiei elitelor este la fel! de inăreptățită ca o teorie a revoluției celor mulţi. Ceea. ce nu înseamnă că nu este la fel de diversionistă_ cum s-a văzut în variantele Platon sau Nietzsche.

Am înțeles din declaraţiile televizate ale lui. Miron Cosma, combinate cu „denun= jul“ lui Geiu Voiean-Voiculescu din Par. lament care este subiertugiul diversionist cu care se Încearcă în acest moment manipularca opiniei, publice ; spectrul. con spirației. semite. Faptul că guvernul Ro_

man — altminteri incompetent — -ade a'

doua zi după ce uni miner criminal declară că Roman trebuie să cadă pentru că „este

(cele două războale mondiale, marxismul, psihanalazia, sionismul şi Holocaustul. filosofia analitică, fenomenologia, avan= gardismele artistice, căderea comunismului etc). Teritoriu tulburat la începutul secolului de căderea imperiilor şi constituirea statelor naţionale, Europa Cen. trală şi Răsăriteană este răscolită acum de un val de violențe ideologice, tribale şi etnice care contrazic parcă ideea integrării, Tulburările, etnice, antisemitismul, disputele teritoriale, rătuielile ideologice ne-au adus din nou în Europa, după ce se părea că am fost condamnaţi pe „vecie la despotismul oriental comunist. Într-o Europă a discordiei şi ivaționalității, însă.

Tactici ideologic ireconciliabile

De vreme ce la noi comunismul n-a putut fi înlăturat, decit pe cale conspirativă, n-are rost să-i acuzăm pe alde Brucan, Mazilu, Iliescu, Roman, Stănculescu, Guşe, Măgureanu, Voican şi alții că au procedat ilegitim, pentru că nu se putea alttel, Ei sint condamnabil pentru tenta-

de-a lungul seco

gloata se întoarce cu necesitate către acțiunea extraparlamentară. Mai mult, ea este înclinată să caute forțele reale ale vieții politice în acele mişcări şi influențe care sint ascunse! vederii şi lucrează în spatele scenei. Nu poate fi îndoială că lui al nouăsprezecelea Evre i această categorie, la fel ca şi Francmasoneria (in special în latine) şi lezuiţii."

imea a căzut în

HANNAH ARENDT, The Origins of Totalitarianism.

tiva reuşită de a transforma provizoratul conducerii politice pe care i-o asumaseră inițial — de pregătire a alegerilor libere — într-o permanenţă, Păcatul lor politie originar este de a fi transformat o putere ilegitimă, pucistă, născută în lupla îm= poiriva unei alte puteni ilegitime, comuaismul și justiticabilă doar funcțional din punctul de vedere al asigurării tranziţiei: înte.o putere legitimă. Iar legitimitatea aceasta a fost plătită mereu de putere, incepind din 12 ianuarie 1990, şi terminind cu 25—27 septembrie 1991 şi va mai fi plătită pină cînd F.S.N.-ul va pierde monopolul puterii. Este un proces de durată, intrucit infringerea populismului trebuie să fie consfinţită electoral, după ce va îi realizată cultural şi politic,

Ultimele interviuri televizate cu Iliescu, Roman, Bârlădeanu şi alte personalități politice, legate de căderea guvernului, şi continuarea procesului de reforme, îi îndreptățesc pe profeții politici să facă un pronostic sigur. Dacă partidele de opoziție vor înțelege că nu trebuie să-i dea nici o mină de ajutor, E.S.N.-ul va di părea de la sine, în primul rind datorită incompatibilităţilor dintre liderii acestei formaţiuni. Este semnificativ că cei mai vehemenţi, în susținerea reînnoiri mandatului guvernului Roman sint tocmai cei care vor ajunge direct după gratii cînd F.S.N.-ul nu va mai fi la putere. Liderii feseniati se subminează între ei, ceea ce va facilita separarea puterilor în stat, Opoziția trebuie să înțeleagă că nu trebuie să impiedice acest proces obiectiv. Cu alte cuvinte, asta inseamnă că nu trebuie să accepte al:ânia cu ei, cu nu îrebuie să facă guvern de coalilie, pentru că astfel o parte din vina şi responsabilităţile lor se va împărți cu asociații la guvernare, iâr cei vinovați vor fi într-un tel iertați. Guvernul Stolojan este o capcană abilă. Consultările iniţiate de Iliescu sint basme. Imediat după anunțarea de. misiei lui Roman, am ştiut cine va fi pi mul ministru. M-a sunat un prieten să-mi spună, dar atunci nu l-am crezut, deşi își susținea afirmaţia pe o informaţie furnizată de unul din miniştrii lui Roman.

Se stie că Frontul Salvării Naţionale nu are altă ideologie decit cea a luptei pentru putere. Asta a făcut ca, în funcție de împrejurări, liderii lui să adopte ba 0 ie, liberală, ba una. soc'al-democrată.

— încurajate de ridicola întilnire a dias=

porei române, — vădesc o cinică rein. toarcere la valorile socialismului. Domnul Iliescu se dovedește a fi (el şi consilierii care i-au pregătit în seris dinainte răspunsurile la întrebări, de parcă i-ar fi ghicit gindurile domnului Șoloc) sau un diletant politic, confundind socialismul cu sooial.demoerația şi idealurile conspirative ale bolşevismului cu programele de protecţie socială, sau un amnezie, uitind cursul de istorie al P.C.U.S. şi pe clasicii stalinişti, la care social-democratia este înfierată' mai rău decit nazismul. Chiae dacă ar fi propiretar de cazinou sau de fabrică, Iliescu ar rămine comunist în modul de gindire. Nu cripto-comun:st, ci comunist, pentru că de oricită cap te de disimulare ar da el dovadă. de lemn şi logica de fier îl trădea nu mai contează ideile sau exp: care face apel, din moment ce modul în care operează cu ele rămine identic,

Oscilaţiile ideologice ale F.S.N.-ului dovedesc că această formaţiune n-are principii stabile, nici politice, nici morale, schimbindu-şi-le în funcţie de împrejurările politice, care pentru ei sint dictate fie de lupta pentru putere, fie de păsi el. Este un partid fără strategie, un partid al tacticii. Şi s-ar putea să fie învins de un partid similar, Partidul Alian= ței Civice, un partid cu lideri . credibil, dar fără ideologie, un partid de tacticieni, dar fără strategi, Criza guvernului Roman este criza F.S.N.-ului. aşa că orice schimbare care nu afectează monopolul puterii acestui partid nu va schimba cu nimic situaţia. Iar dacă criza guvernării Va continua, nu ne Va mira să asistă la a cincea venite a minenilor la Bucureştă Dacă ea va avea loc, va fi cu siguranță un războl civil. Iar Putetea nu va mai putea guverna. chiar dacă apeloăză în principal cadrist al rotației,

RADU POPA

TERASA-I OCUPATĂ.

Cu mulţi ani în urmă, cu prilejul primului meu drum la Bucureşti, am ajuns şi în Parcul Carol ce devenise parte a ritualului impus unui provincial venit În Capitală. M-am oprit atunci emoţionat în fata flăcării veşnice de la Mormintul Erouiui Necunoscut şi, chiar dacă eram prea mic pentru a întelege întreaga semnificaţie a locului, am reținut caracterul său sacru. Imaginea terasei sirăjuite soleran de tunuri s-a suprapus sentimentului că în inima ţării se află o sfintă a sfintelor, simbolizind sufletul neamului,

Flacăra aprinsă după primul război mondial a ars pină pe la sfirșitul anilor

studenţiei mele cînd, la lungul şir al crimelor regimului care ne strivea, s-a adăugat o oroare în plus, îndepărtarea şi înlocuirea Mormintului. Dispariţia simbolului sacru s-a produs cu discreția obișnuit: unor asemenea inițiative ale dictaturi care pretindea a fi a proletariatului. în schimb, transformarea Parcului Carol în panteon comunist s-a produs cu multă publicitate şi mare fast, sacrificindu-se o bună parte a cadrului natural de sub dedJul Filaretului. A dispărut parțial oglinda de apă, au fost distruse alei cu arbori umbroşi şi a apărut acea cale centrală magistrală ducind spre alcătuirea monumentală a unui mausoleu măreț declarat a fi al eroilor partidului şi-a mai ştiu eu cărei mişcări sau acțiuni, Nu pun aici în discuţie valoarea artistică sau de complex arhitectonic a comenzii făcute de Putere la sfirsitul anilor '50 pentru-propria ef proslăvire. Vreau doar să spun că silueta aceea de piatră roşie a devenit pentru majoritatea orășenilor un simbol al tragediei naţionale _instaurate de forțele străine neamului. Dacă nu cumva, după bun obicei românesc, o anumită parte a oamenilor au ignorat pur și simplu apariţia noului simbol.

Vestea întoarcerii iminente a Eroului Necunoscut dus în urmă cu 33 de ani la Mărăşeşti și a reamenajării Mormintului sacru în Parcul Carol m-a purtat zilele trecute acolo. Accesul nu este deloc sim plu, deoarece sus, pe terasă, 0 gardă cit se poate de festivist adaptată perimetrului de simboluri comuniste, interzice apropierea celor interesați dintr-un motiv sau altul. Am reușit totuși să dau roată amenajărilor şi să Înregistrez situaţii şi nume, măcar pentru a-mi satisface curiozitatea şi de a pricepe, acum, după spartul tirgului, principiile” organizării locului, M-a frapat de la bun început existența unor rezuli de ierarhizare cit se poate de clare printre tovarășii cu munci de răspundere ajunși acolo sus în Olimpul partidului. Unii în construcţia centrală, ascunși privixilor vulgului, alții cu somptuoase lespezi negre în cercul interior, dispuşi probabil după deciziile unor comisii competente, alţii, numeroşi, şi mai puţin reprezentativi, în construcția perimetrală cu aspect ce colombarium. Citind numele, frapează prezenţa unei colecții unice compuse din criminali profesionişti avinău-l în frunte pe sinistrul ministru de interne de pe la 1950, din naivi animați poate de bună eredinţă şi păcăliţi la începuturile de organi-

zare a rudimentelor. de partid comunist în România și mai ales din oportuniști și veleitari lipsiţi de scrupule, din aşa-numiţii „tovarăși de drum“ care au contribuit la instaurarea terorii pe capul acestui popor. Cu toţii, mai direct sau mai mijlocit, implicaţi în genocidul la care au fost supuși românii. Oricum, printre cei din urmă, nume de intelectuali și nume academice, făcindu-mă, să mă întreb ciţi din cei prezenți, acum, în continuare în forul consacrării culturale supreme a ţării, s-ar îi „invrednicit“ să-și afle aici locul de odihnă dacă nu se producea sfirşitul anuui '89,

Acceptarea faptului că poporul acesta s-a scuturat în stirșit de oroarea nopții în care a fost scufundat de-a lungul unei jumătăţi de secol, ca şi un minim de decânță, ar fi trebuit să aibă ca rezultat dispariția acestei alcătuiri sau, cel puţin, disereta îndepărtare a componentelor acestui panteon al coșmarului istoriei româneşti contemporane. Se cuvenea în acest scop implicarea familiilor rămase sau. grija unor instituţii. Se pare că, chiar dacă izolate, asemenea inițiative de bun simţ s-au produs, pe ansamblu situaţia a rămas neschimbată. Nu m-ar fi preocupat în mod special şi nu aş fi înregistrat faptul — după cum nu m-a indignat nici constatarea din săptămina trecută a prezenţei statuii lui Petru Groza în centrul Devei — dacă nu s-ar apropia data venirii şi reinstalării la locul cuvenit a Mormintului Eroului Necunoscut, al acestul simbol suprem de sfinţenie” naţională.

Nu mi-a venit să-mi dau crezare ochilor. Nici gind de terasa de pe care a fost îndepărtat și de pe care a străjuit sub fă” căra veșnică credința și destinul intregului neam. Nu acolo ci jos, la poalele panteonului partidului, la picioarele lui Teoharie Georgescu și a tovarășilor săi intru blestemăţii, se pregăteşte locul instaurării Mormintului Eroului Necunoscut. Caracterul monstruos sl aceste decizii, de natură să jignească sentimentele unui popor, depăşeşte orice imaginaţie!

Mi-au trecut fugar prin minte mormintele similare ale eroilor necunoscuţi văzute prin țările europene, simboluri naționale, mi-am reamintit ceremoniile de depuneri. a coroanelor, pelerinajele şi am încercat să-mi imaginez cum se va produ” ce aceasta la Bucureşti, sub fundalul gl rios al panteonului partidului comunist român. Las altora să dea explicaţiile,

Dar m-am întrebat, o dată în plus, ce forțe ticăloase şi obscure se împotrivese pe toate căile posibile revenirii noastre la

un cadru firese de viaţă, ne impun prezervarea rinduielilor pe care le-au introdus cu finalităţile cunoscute şi ne batio= coresc. în continuare, sentimentele. Menţinerea situaţiei din Parcul Carol se po= iriveşte prea bine cu încercările repetate din ultima vreme de a convinge, prin meșteșugite și mincinoase fraze, asupra măreţelor succese pe care „totuşi, orice s-ar spune“, poporul român” le-ar fi obținut în deceniile. trecute. Evident, sub conducerea genială a partidului,” dar

aceasta de obicei nu se mai spune, se lasă doar a se subințelege.

"Recomand tuturor celor de bună eredință şi de bună cuviință să treacă neintirziat prin Parcul Carol şi să constate blasfemia care se pregăteşte acolo. Poate totuşi, în ceasul al doisprezecelea...

€ ilustrăm acest număr cu lucrări din ciclul Revoluție-devoluţie [dedicat bicentenarului Revoluţiei Franceze), aparținind graficianului alsacian JEAN THOMAS UNGERER

Cu MIHNEA BERINDEI despre:

ULTIMA VENIRE A MINERILOR

LA BUCUREŞTI

Cine îi aduce pe mineri E Recursul la violență E Agresori, victime, eroi e Contuzie în rîndurile

opoziţiei

Această ultimă operațiune nu se poate detaşa de celelalte trei. Similitudinea e clară pentru oricine — minerii au venit acum ca şi prima dată, ca şi a doua oară, ca şi a treia oază, Acelaşi tip de organizare, același tip de mobilizare, Ei vin ca o forță, îmbrăcaţi într-un anume fel și înarmaţi într-un anume fel Ei bine, cine a făcut din ei o fortă ? Cine-i aduce pe mineri ? Cred că, de data asta, ca şi în celelalte dăţi, minerii an venit aduși de Securitate. Ar fi prea usor să spui că Iliescu i-a adus pe mineri contra lui Roman. Ca si în iunie, anul trecut, eu cred că Iliescu a fost un ostatec, dar un ostatec care consimte. Şi. din păcate. încă o dată eşti izbit de imensa lasitate a acestui personaj, laşitate pe care am văzul-o manifestindu-se încă de pe. 12 ianuarie 1990, De data asta însă. mi se pare că a întrecut orice măsură.

e Ce concluzie aţi tras în legătură cu această ultimă operaţiune ?

ee Nu. nu este vorba de a trage concluzii inainte de a avea informaţii precise. Se pot face însă, citeva prime constatări. Prima constatare ar fi aceca că. o diferenţă, chiar o divergență de interese la

un anume nivel, între Iliescu şi Roman. a devenit clară, Acest lucru se vedea si înainte, dar. de multe ori. era pus sub semnul îndoielii. Adăugind şi faptul că forta care acţionează din umbră rămîne tot Securitatea — acea parte a Securităţii pe care am putea-o numi reacționară — nu trebuie să ne mirăm că. în momentul de față, Roman îl atacă pe Măgureanu. Dacă nu se produce o anchetă, dacă lucrurile nu vor fi clarificate, vom rămine încă o dată cu aceeaşi impresie că Securitatea continuă să fie o forță teribilă de manipulare şi că ea nu poate fi controlată,

A doua constatare: s-a descoperit brusc faptul că minerii înşişi sint niste victime. Dar acest lucru se putea vedea elar. de la început ; și chiar în iunie, '90; victime nu au fost doar studentii, inteleetualii, partidele de opoziţie. țiganii, ci chiar! minerii. Acest lucru s-a văzut și mai clar în întilnirea de la Brasov. din toamna anului trecut. Se poate reprosa intelectualilor şi studenților. că. după întilnirea de la Braşov şi chiar după cea a studenţilor cu minerii în Valea Jiu. lui, cînd, e adevărat, s-au făcut niște primi paşi, foarte importanţi. minerii au fost uitaţi. Nu s-au făcut eforturi de cunoaşte. mai bine pe acești oameni de a stabili contacte cu ei. Mă gindesc la intelectualii din G.D,S. si la cei din

A.C. care au descoperit acum că minerii sint victime. Iar un lucru care pe mine mă jenează mult este acela că am o0bservăt tendinta de a transforma victimele în eroi,

A treia constatare : și de data aceasta am putut vedea teribila confuzie în rindurile opoziţiei. O confuzie la toate niveJurile. În primul zind, ar fi trebuit să existe o acțiune comună, cel puţin în cazul Convenţiei pentru democrâţie, o poziție care să respingă cu cea mai mare fermitate recursul la, violență. Nu e pi sibil ca minerii să devină brusc eroi și dacă ei strigă Jos Iliescu şi nu Moarte intelectualilor să fie aplaudaţi şi chiar susținuți. asa cum s-a intimplat în Congresul P.N.ȚC.D, Atita timp cît accepti violenţa, nu poți spera la instalarea legalităţii în sensul democrației. Dar confuzia s-a manifestat și la un alt nivel și anume, în incapacitatea opoziției de a oteri o. soluţie pentru ieşirea din criză. Atunci cind există o criză, ca cea de a-

cum, opoziţia trebuie să aibe întotdeauna soluţia ieşirii din criză. Iar o soluţie co=

erentă a fost prezentată numai de P.N.Ț.C.D. şi de P.A.C. Cele două partide cer un guvern de tranziţie, format din

tehnicieni şi nu din politicieni, scopul acestui guvern fiind acela de a pregăti alegerile legislative, Aceste alegeri ar fi trebuit să spună clar. care este situaţia în momentul de faţă. pentru că nu se mai poate considera că alegerile de la 20 mai '90 sint definitive şi că ele ar mai putea da harta electoratului româmese. . Trebuie să ne gindim că pină și minerii sint acum contra lui Iliescu, contra lui Roman, contra F.S.N.. contra celor pe care, fără îndoială, I-au votat pe 20 mai şi pe care. ulterior, i-au sustinut. Ar i necesar ca noul guvern de tehnicieni care ar trebui să pregătească alegerile anticipate să fie dublat de o massmedia sigură. Mă refer în primul rind la independența televiziunii. despre care se vorbeşie răspicat în Avertismentul

€ Dacă înţeleg bine. domnule Berindei, reproșaţi opoziţiei lipsa de unitate în aArabe unei soluţii pentru ieşirea din eri

e e Sintem acum în momentul formării noului guvern. Prin desemnarea. primu lui ministru, este clar că vom avea din nou de-a face cu un guvern cu predomi.. nantă FSN. deci. cu un guvern politie. Probabil că în acest guvern vor. intra si membrii ai partidelor de opoziție — mă gindesc la liberali. Fi bine, acest guvern va spori și mai mult confuzia, în loc 5-0 clarifice. În acest sens, nu există accă atitudine comună din partea opozitiei, atitudine care era de asteptat. de a cerc alegeri anticipate. Cu atit mai mult cu cit Convenţia partidelor democratice aj decembrie "90 ca şi Apelul din aprilie "91 al Forumului Democratie Antitotalitar cereau exact aceste lucruri : alegeri anticipate și formarea unui guvern reprezentativ (nu mi-am putut da seama ce însemna reprezentativ. pentru că nu se preciza față de ce anume se cerea repre. zentativitatea).

Acum, cind chiar se pune problema formării unui nou guvern Si a unor alegeri anticipate, sint obligat să constat că acele cerințe ale opoziţiei unite nu se mai fac auzite decit prin vocea a două partide.

Paris, 5 octombrie, 1991

Interviu realizat de RODICA PALADE+

ÎN LOC DE CRONICĂ PARLAMENTARĂ

PRESTIGIUL ÎN REPARAŢII CAPITALE

Se vorbeşte în ultimul timp cu insistenţă despre comportamentul eroic al parlamentarilor ; despre faptul că au rezistat cu demnitate presiunii minerilor. Această intenţie de eroizare are un mobil limpede : Parlamentul încearcă acum să-şi construiască prestigiul pe un accident, dacă n-a reușit s-o facă într-un an şi jumătate de activitate. Tar la drept vorbind n-a fost nici un fel de rezistență. Minerii au urcat Dea1ul Mitropoliei. pentru a cere Parlamentului trei lucruri: o rezoluție în privința revendicărilor economice, confirmarea demisiei guvernului și demiterea preşedintelui. Din toate acestea, Parlamentul putea face două lucruri şi le-a făcut fără ezitare : s-a hotărit formarea unei comisii care să analizeze situaţia economică şi socială “din — Valea Jiului și în al doilea rînd s-au dat minerilor asigurări că demisia d-lui Petre Roman este reală. (Numele viitorului prim-ministru se vehicula deja — pe culoare). În privința preşedintelui, Parlamentul nu putea face nimic fără să aducă dovezi cu relevanță juridică şi în orice caz era vorba de confirmatea suspendării prin referendum. Iată cum Parlamentul n-a refuzat în realitate nimic din ceea ce-i era cu putință. Dimpotrivă, se pare că a făcut mai mult decit i se ceruse. Iniţial, delegaţia minerilor a fost primită de o delegaţie parlamentară într-o sală alăturată sălii mari de şedinţă. Aici problemele au fost în mare parte lămurite iar Miron Cosma însuşi considera discuţia încheiată. Cineva a avut atunci proasta inspiraţie de a-l invita pe Miron Cosma să vorbească în fața Parlamentului. Liderul din Valea Jiului, obosit şi răguşit, a refuzat de mal multe ori, dar a sfirşit prin a ceda insistențelor Iată cum minerii au pătruns prima oară în aula Parlamentului, nu prin voinţa lor ci la inițiativa deputaţilor. Cel de afară, însă, îşi pierduseră răbdarea şi se temeau pentru soarta celor di. năuntru, care întîrziau excesiv. La un moment dat ușa a fost forțată, minerii au pătruns înăuntru şi odată cu ei bucureştenii mai zgomotoși şi mai exacţi în revendicările lor. Sala a fost inundată de o adunare pestriță. Copiii străzii se cătărau pe biroul prezidentu-

lui, de la microfon un fost rănit în revoluție striga ceva incendiar şi cerea demisia preşedintelui, dinspre stînga, un grup de mineri intra şi ocupa locurile rezervate miniştrilor. A dezavuat cineva în aceste momente prezența rebelilor în sală ? Desigur, nu putem cere nimănui să-şi fi asumat acest rise dar atunci despre ce rezistență poate fi vorba, ce au apărat parlamentarii ?

Este evident că numitul eroism este o imagine menită să convertească semnificaţia momentului, să mascheze penibilul în spatele unei cortine de onora: bilitate şi demnitate.

În şedinţa de simbătă, cineva se întreba dacă nu cumva ceea ce s-a întimplat nu este şi un semn al lipsei de prestigiu al instituţiei parlamentare de care răspunzători sînt în primul rind parlamentarii înşişi. Desigur câ așa stau lucrurile, dar clipa aceasta de luciditate se pare că nu serveşte nimănui. Faptul că d-l senator Gelu Voican-Voiculescu îşi lansează — scenariul cu aerul cel mai serios cu putință demonstrează cît preț pune pe inteligenţa colegilor săi. D-l Voican spunea. de fapt, cu toată acea complicată țesătură epică, că d-l Roman, dacă ar fi reinvestit ca prim-ministru, ar avea grijă ca ţărănişti să fie protejaţi şi discul-

i, liberalii ar primi sprijin pentru tul de lege privind scoaterea în ilegalitate a PS.M.-ului, maghiarilor li s-ar oferi satisfacția interzicerii Partidului România Mare, iar feseniştilor, în fine, satisfacția condamnării d-nei Doina'Cornea. D-l Voican făcea în numele patronului său un tirg, iar scenariul său era în primul rînd 0 ofertă detaliată. În plus se acredita, iarăși, ideea puciului comunist de natură să anuleze orice responsabilitate a Guvernului pentru toate cele întimplate. Gruparea Roman se victimizează punînd totul pe seama forţelor obscure, conservatoare şi pe lipsa de înțelegere a opoziţiei.

Limbajul acesta anticomunist, atit de violent, este cu totul insolit în gura unor reprezentanţi ai Frontului. Dar la urma urmelor anticomunismul a rămas singura temă politică pe care nu a tratat-o pină acum. Naționalismul şi antimaghiarismul au fost exploatate

suticient, iar în această ultimă împrejurare nu erau funcţionale. Frontul şi liderii săi pregătesc acum diversiunea anticomunistă şi să nu ne mire dacă în foarte scurt timp vom asista la mitinguri FS.N. pe lingă care discursurile foştilor deţinuţi politici vor părea palide și prea pline de îngăduinţă. Există pericolul ca d-l Roman şi echipa sa de demagogi profesionişti să _compromită ideea luptei anticomuniste așa cum alţii au făcut-o deja cu ideea națională,

După coșmarul colectiv de acum două săptămini Parlamentul şi-a _reluat firul preocupărilor obişnuite. La Senat lucrările fuseseră întrerupte miercuri într-un moment-cheie din dezbaterile asupra legii funcţionării Serviciului Român de Informaţii. Inițiatorul acestui proiect a prevăzut la art. 38 şi 35 dreptul acestei instituţii de a face încorporări şi — ca 0 consecință logică — de a-şi mobiliza, la nevoie, rezerviştii. Nu e greu să ne ima-— ginăm că S.RI. îşi va crea o armată proprie al cărei scop nu va putea fi altul decit de a inspira decizii politice, Însuși faptul că d-l Măgureanu şi acoliţii săi gindesc în acest mod ne îndreptăţește să-l refuzăm orice încredeze. Grupul P.NA. şi cel U.D.M.R. din Senat au insistat asupra — pericolului creării unei armate paralele care nu poate produce decit rivalități şi instabilitate. „Dacă astăzi admitem un bata-

lion“, a încheiat d-l senator Emil Tocaci (P.N.L) — „miine vom avea citeva divizii“,

Se probează astfel definitiv opinia

că S.R.I. încearcă să-şi asigure pe cale legală prerogativele şi puterea vechii Securităţi : trupe regulate al căror efectiv este secret, avantaje individuale şi, bineînțeles, supremaţia politică în stat. Atenţia opiniei publice a fost abătută în ultima săptămînă de la acest eveniment legislativ care are însă implicaţii mai importante decit oricare

asalt al minerilor sau decit bucătăria elaborării noii formule guvernamentale. Deocamdată, articolele incriminate

au fost remise comisiei, dar nu putem spera ca prea-zeloşii "Timofte, Fințescu sau Plătică să for-

mulări acceptabile. Adversitatea grupării Roman față de d-l Virgil Măguteanu ar putea însă-de aici înainte să-și spună cuvintul. Deocamdată. însă, atacurile se concentrează împotriva d-lui Bârlădeanu care nu este . străin de erodarea poziţiei fostului premier. S-a creat o situaţie paradoxală. ES.N.-ul vrea cu orice preţ înlocuirea d-lui Bârlădeanu de la prezidenţia Senatului, în timp ce opoziţia este mai curind interesată să-l susţină. Felul relaxat şi ironic cu care a condus dezbaterile asupra legii privatizării convine, evident, mai mult opoziţiei decit stilul strîns şi intolerant al d-lui Vasile Moiş. E de aşteptat ca litigiul în privința d-lui Bârlădeanu să clarifice poziţiile din cadrul Frontului, să separe apele de uscat. Dar chiar şi atunci ne va fi greu-să prevedem cum va acţiona Frontul în cutare sau cutare situație concretă atita timp cit aripa Roman e animată exclusiv de dorința supremației politice şi nu ştie să-şi asume nici o opțiune precisă. Fracţiunea așa-zisă conservatoare e mai coerentă, mai sinceră cu ea însăși şi, bineînţeles, mai previzibilă. Ea rămîne singurul sprijin cert al d-lui Virgil Măgureanu în încercarea sa de a face legea să treacă, de aceea ne putem aştepta în continuare la serioase manevre de culise, inclusiv, propuneri şi promisiuni pentru echipa guvernamentală în curs de constituire. Adevărata rezistenţă şi demnitate. parlamentară trebuie — localizate aici, în forța morală de a pune interesele ' naţionale mai presus de avantajele caduce ale participării la guvernare.

HORAŢIU PEPINE

PE ADRESA PALATULUI COTROCENI

(tostă reşedinţă regală, actuală reşedinţă prezidenţială)

Referitor la comunicatul Biroului de Presă al Preşedintelui Româniel, difuzat pe postul naţional de Televiziune miercuri, 2 octombrie, a.c., eomunicat în

care se fac aprecieri denigratoare la adresa

revistei FLACĂRA nr. 40, din

2.10.1991 („invenţii“, „afirmaţii necontrolate“, „calomnii“ ete.), autorul articolu-

lui în discuţie precizează :

Lesne de observat pentru cititorul paginilor intitulate „.D-I Ion Iliescu «dansează» în familie“ este că autorul se referă, în primul rind, la cei care informează

familia spirituală de care s-a lăsat înconjurat preşedintele,

Reteririle exprese

privind înrudirea reală a preşedintelui cu cei doi demnitari nominalizați în ar-

ticol — dintre care unul (şi nu

erse persoane“, cum, în mod răuvoitor și

vădit eronat se afirmă în comunicat) poartă, nu numai printr-o simplă coinci-

denţă, numele de Iliescu —, autorul şi le susține în co: după toate informările şi verificările pe care le-a întrepi

reale,

mare, declarină _ că 5, aceste date sint

În ceea ce priveşte „necesara reconciliere naţională“, autorul crede că aceasta nu se va putea constitui decit prin dialog şi transparență, și nu prin comunicate părtinitoare, propulsate de la înălțimea postului naţional de Televiziune.

Ar fi de dorit ca preşedintele României să nu aibă faţă de presă

tetei urite care sparge oglinda.

PAUL VINICIUS

UN PAS ÎNAINTE

La 3 octombrie 1991, Petre Roman părăsea sala conterinţelor de presă de la Palatul Victoria cu o mină bună, prea bună pentru momentul de criză ce a condus la demiterea cabinetului său. Această din urmă apariţie publică în completarea reacţiilor de pe parcursul celei de-a patra mineriade dezvăluie între altele apetența ex-premierului pentru lecturi. înalte, „Eşti asaltat din toate părţile cu forțe infinit mai tari ca ale tale : lupţi. Te întrîng : le sfidezi. Eşti pierdut : ataci. (Aşa vorbea Churchill în 1940). Rizi, îţi ascuţi dinţii, întinereşti. Te furnică fericirea, nespusa fericire de a lovi şi tu, fie chiar infinit mai puţin. Nu numai că nu deznădăjduieşti, că nu te declari învins şi răpus, dar şi guști din plin bucuria rezistenței, a împotrivirii şi încerci o senzaţie de năvaln'că, dementă voioşie“, La sfîrşitul primei decade a carierei sale politice, Petre Roman mizează pe Soluţia Winston Churchill, impecabil rezumată de N. Steinhardt în Testamentul poîitie ce deschide „Jurnalul fericirii“, Minat însă de o impetuozitate uşor deplasată, fosul prim-ministru uită că nu se află pe malurile “Tamisei, ci pe ale Dimboviței, teren de experienţă fertil, dar ale cărui reacţii — aşa cum s-a văzut recent — sînt controlate mereu de paradoxal. Pe de altă parte, rețetele tip Churchill trebuie prescrise şi administrate unor politicieni profes:onişti, care nu-și îngăduie gafe de calibrul celor. din ultima conferință de presă ; „În aceste zile, pentru că am rezistat presiunii străzii, pentru că ne-am opus forţelor conservatoare de sorginte comunistă, pentru că am avut curaj, pentru că am fost demni, Frontul

Salvării Naţionale are pentru prima dată şansa de a scăpa de eticheta FSN = PCR“.

Este cit se poate de limpede că satisfacția nedisimulată de care vorbeam la început se motivează prin cantitatea deloc neglijabilă de capital politic pe care prezervat-o echipa recentului demisionar, Ultima vizită a minerilor la Bucureşti a oferit o şansă nesperată pentru o repliere tactică a grupării majoritare, Uşurat de responsabilitatea aplicării nemijlocite a reformei economice, Petre Roman — retras în viaţa politică — poate întimpina alegerile generale mai puțin jenat de scăderea popularității sale în rindul electocatului supus în continuare măsurilor de austeritate de către un alt guvern, căruia Frontul se pare că îi va livra, întii şi întii, miniştrii apărării, internelor, justiției şi afacerilor externe. Echipa Roman nu face însă numai politică defensivă. Cererea de demitere a directorului SRI şi presiunile asupra preşedintelui Senatului, căruia, culmea, Petre Roman îi reamintea, la conferinţa de presă din 3 octombrie, că nu are operă ştiinţitică, sînt primele iniţiative de anvergură, de pe pozițiile avantajoase ale unei previzibile politici ofensive. Pe de aită parte, experiența unui an şi zece luni de guvernare, timp în care gruparea Roman a avut răgazul unei inspecții de profunzime în mecanismele economie: româneşti, va constitui, în campania electorală, un centru de greutate ce va dezechilibra periculos competiţia cu adversarii din opoziţie, expuşi riscului de a cădea din nou în cursa unei contestări obtuze, ce îi va îndrepta, mai mult ca sigur,:spre un nou, lamentabil, eşec,

La 25 septembrie 1991, Miron Cosma declara televiziunii că Petre Roman trebuie să cadă fiindcă „e jidan, iar Angela Băcescu de la „Europa“ cerea ca: „Petre Roman să fie judecat de poporul român nu pentru că este evreu, ci pentru actele de terorism din România de care nu este străin“, Iată-l, deci, pe domnul Roman victimă nu doar a conservatorismului comunist, ci şi a antisemitismului agresiv, profesat cu neruşinare,

în numele poporului român, de nişte inamici contor-

tabili. „Consecvent cu sine însuşi, avind drept crucifix legea şi ordinea de drept“, scriu, roşu pe alb, de astă dată extremiști elogiatori, ce rotunjesc. această ameţitoare horă de popularizare a liderului charismatic, pe care aceiaşi îl interoghează sideraţi : „Din ce aluat sinteți plămădit de ati putut rezista atitor vicisitudini ? Tinerețea fără bătrineţe izvorăşte oare — eredeţi — din dragoste de țară 2“.

Ziariştii prezenți joia trecută la Palatul Victoria n-au cerut primului ministru „en titre“ să se pronunţe asupra scenariului propus de Gelu Voican. Niei premierul nu s-a aventurat, accentuînd însă că eveni mentele din 25—28 septembrie sînt de sorginte comunistă. Citeva steaguri roşii în gara Craiova, vizita lui lie Verdeț la Iaşi, intoxicarea informativă în benzile de frecvență ale arinatei sau articolul apărut în „Libertatea“, care, în ziua cînd minerii asaltau Cotrocenii, anunța un guvern alcătuit din multe personalităţi de pe lista neagră a senatorului Voican, toate acestea compun fundalul unui scenariu tragic şi orgolios, cu un erou excepțional, campion al democrației, al statului de drept şi al economiei de piaţă, la a cărui dramatică răsturnare de la putere a participat chiar şi „preşedintele S.U.A, Rezultatele finale ale acestor je= nante şi periculoase diversiuni sînt imprevizibile. Experimentarea lor poate avea însă, în plan social, efecte similare cu ale unui binecunoscut virus, care, Slăbind celula pe care o atacă, işi pregăteşte propriul colaps.

SORIN FAUR

PS. — Cineva a formulat 1a conferința de presă din 3 octombrie o întrebare cit se poate de firească : „Veţi candida pentru funcţia de preşedinte, domnule Roman ?* Ex-premierul a răspuns evaziv : „Ei, asta 1“. făcînd, oricum, un pas înainte spre sinceritate; faţă de începutul anului trecut cînd, la 12 ianuarie — zi de doliu naţional, dacă nu mă înşel —, şeful, provizoriu pe atunci, al executivulu, declara răspicat în „Adevărul“ că nu va participa la viața politică a țării