Declarația de Independență a Republicii Moldova

chemaţi să manifeste

cît în România...“

drumul din România, aflasem că luni ca Snegur, Alexandra Moroşanu, şefii : parlamentare Și alte persoane responîntrerupseseră concediile şi erau pri u. Aflasem că domnul lon Ha-

i, s-a adresat cetăţenilor, calificind drept ilegală acţiunea comitetului din Moscova şi îndemnind lumea la calm. 'Tot luni şi tot prin intermediul postului local de televiziune se difuzează Apelul Preşedintelui Republicii Moldova, Mircea Snegur, către popor precum şi Declaraţia Preşedintelui. a Prezidiului Parlamentului şi a Guvernului Republicii Moldova, precizindu-se că poziţia şi linia Moldovei pentru independenţă. ri min neclintite, că în polilica internă şi externă Republica se va conduce după Constituţia şi legi

Moldovei. Cetăţenii erau chemaţi să manifeste nesupun ică față de legile comitetului şi instituirea stă

din. noaptea de luni spre astă atitudine curajoasă şi demnă părea periculoasă pentru moldoveni. Mitingul de la ora 21, în centru Chișinăul, putea chiar deschide porțile unui război civil, unui măcel. Din motive care orice român le poate înţelege apelul difuzat. de postul de radio naţional m-a cutreietățenii erau chemaţi să apere' clădirile Parlamentului şi Radioteleviziunii Na- . Prima oară, atunci, la ora 2,24, lîngă e ţiei din Chişinău m-am gindit, sper o confuzie de nume, la Brateș, Marigeneralul Tudor la cuvintele (groaznice, , în perspectiva trecerii timpului) rostite “de â: „Tineri ai Capitalei, veniţi și apăPopulaţia a ieșit în st şi la noi şi ştiri parali să cireule din om în şi aparent îngrije toare era ie au fost oprite de poliţie la intraău. Atunci acest eveniment a stii

ineau și au fost conduse de în strada Panfilov, din Chi ia lor în oraş nu putea trece nen stol de în ivitarea trezit ul. orei zitatea intrărilor în cad mult în noaptea aceea n nou în oraș doar pen-

am nu avea ni-

5 au sosit primele autoni înfierbintați de situaţie și hotăa fi cazul. Locul unde au este pentru Chișinău un Acolo s-a ştiîns

ua de 31 ausust, tot n-cel Mare au venit i si eu pr scaradei de anul tre-

uzii. şi lună în piaţă se I ei oamenii

Pînă în urmă şi statuia luj Lenin. tot felul de mur-

i joi dimineaţă atirna un bloc tatea funda-

un i masiv

din

Comunist Marx bloc. de

„au fost linșaţit, În această p , deranjant pentru noi, a M

le, i ng, consacrat

irării țării lele următoare aici pe ploaie, la care

Z iar sute de mii de dameni, În cursul zilei de marţi oraşul era plin de p Oamenii vorbeau în şoaptă, se privenu cu suspiciune. Am văzut la televizor un film, vcalizat de n Cernobil. La Chişinău era tam aceiaşi se aștepta ceva e nu poţi lupta, ecva implacabil, am înțeles eu confruntârea cu' Comunismul, care le-a tocaţ i de generaţii. Lumea vorbea pe la colțuri două localităţi din ane cu paresuliști. tătuii lui Ștefan cel Mare oamenii își

au p

la ceva, românii vor trece Prutul şi li preşedintele Ion

va înti

se vor alătura. Alţii spunea Jiescu fi semnat un tratat de colaborare cu ruşii și că nu este sigur dacă armata română ar tree iul în cazul unui război se

glumea pe cu un gust amar, că s-a

îmat statuia lui Lenin și în locul ei i se va dica o statuie lui Stalin. Tot manţi Guvern! Molda a emis o dispoziţie în care se arată

Moldovenii ciștigă la rulela rusească

O Neclintiți pentru independenţă înainte de proclamarea acesteia. O Cetăţenii mesupunere faţă de şinăvl a trăit experiența din decembrie '89 a Bucureştiului O Blocul statuar reprez pe Marx și Engels a fost sfărimat 2 Românii vor trece din nou Prutul? O Blindatele se îndreptau spre Chişinău O Comuniștii s-au făcut că plouă 9 „... la noi va li altfel de-

legile Comitetului de a Moscova E Chitind

că Peipu „a „se bloca dezinformarea populației şi a idmite difuzarea materialelor cu caraeter anticonstituțional, care pot duce la agravarea situaţiei social-politice în republică, se interzice provizoriu dituzarea ziarelor „Trud“, „Ramoceiă Tribuna“, „Pravda“, „Izvestia“, „Soveiskaia i... Aldel, izolarea față de evenimentele din țară, era foarte acută. Sistemele de comunicaţii au fost intenţionat amorţite şi chiar purtătorul de cuvint al Preşedintelui, dornnul Dumitru TȚâra, nu deţinea multe informaţii despre evenimentele din Moscova, mai exact des= pre evoluţia lor.

În noapiea dinaintea Sesiunii Extraordinare, în noaptea dintre marţi şi miereuii, numărial „voluntarilor“ veniţi în oraş crescuse într-un mod impresionant, Ei înconjuraseră cu tot felul de camioane, autobuze, troleibuze .„. principalele obleetive din oraș, stăteau acolo, pregătiţi. ou toate cele necesare, să reziste cît va fi nevoie. Erau convinşi că armata nu va trage în oameni, fără să ştie că asta deja se petrecuse la Moscova, =rau convinși că drum de întoarcere către eo» munism nu mai există și iar mi-am amintit du tristele noaptea de 21 decembrie 1989, cind aceleași cuvinte le-am auzit ja Intercontinental, Tineri înfierbintaţi ezedeau că fac istorie, apă cum am crezut și noi atunci. Mulţi dintre dd văzuseră, venind din sate către Chișinău, elteva mașini militare sau tancuri, care spre dimineață se transformau în zeci şi sute, o stare de spirit revoluţionară se confecționa, parcă, gîndită de undeva de mai aus. M-am gindit cum noi aflara

mai demult

Domnul De. Mihail Gr. Coculescu, Lituania. Evenimentele de la începutul

Am sosit în Lituania cu patru zile inainte de tentativa de lovitură de stat, Atmostera era. destul de calmă, cu toate semnele unei situaţii na tocmai normale. Am văzut în drumurile pri oraș, baricadele din jurul Parlamentului, crucile celor uciși în evenimentele din tonuarie şi televiziunea înconjurată de blindate, Seara, deasupra

oraşului patrulau optere. În același timp, însă, am văzut şi copii jucindu-se printre tancuri, ure cînduwse chiar pe turelă Oamenii păreau uniţi într-o pasivitate atentă. Conducătorul lor Vitautae Laudsbergis îi avertiza permanent că trebuie să fie atenţi pentru că se caută prilejuri de provocare pe care trebuie să le prevină. Oamenii au convingerea că rezolvarea problemelor Lituaniei este o chestiune de timp. A

Cind m-am sculat din somn, lun; dimineaţa, găzăele mi-au spus că postul de radio lituanian nu mai transmitea. Se credea că a fost ocupat de trupele sovietice şi că făcea parte dintr-o acţiune de răsturnare a guvernului lituanian. Nu se ştia nimic de Moscova. Reacţia lor a fost cea a unor oameni cdre se așteaptă la asitel de nenorociri. Se gîndeau cum să le facă faţă. Îngrijorare, încordare, dar nu teamă. Cei la care stăteam mi-au spus că după acea diversiune cu Guvernul de Salvare Naţională, Parlamentul lituanian votase un plan, Un plan care prevede ce tmebuie făcut în cazul unei asttel de situaţii, de urgență. EI vizează în principal, două aspectet Noncolaboiarea şi dezvăluizea colaboraţioniștilor (inclusiv populamizarea acestora) plus pregătirea unui Guvern în exil. t y

Confuzia a durat aproape 0 oră. Lucruri început să se mai limpezească însă nu definitiv. S-a aflat că militarii au luat puterea la Moscova, dar nu se ştia dacă Gorbaciov este sau nu cu ei. Posibilitatea ca Gorbaciov să fi fost convins de aripa “dură stirnea foarte multă îngrijorare. Telefoanele sunau în continuu, Mi-am daț seama că aceșt mijloc de comunicație suplinește. lipsa informării prin radio sau televiziune. În același timp dovedește şi solidaritateta.

'A fost o mare uşurare cînd s-a recep ilor prin postul de radio oficial. a bolnav, dar nu era cu ei. A început şi “un post de radio din sediul Parla-

Krasnăiă zvezda“,

Lituania işi declarase independența

reputat medic endocrinolog, a vizitat de curind săptăminii trecute le-a trăit acolo. Întors în țară domnia sa a avut amabilitatea de a ne acorda un scurt interviu,

în decembrie '89 că blindate vin spre Bucureşti;

da la Buzău, Cimpina... să atace Capitala, sau Televiziunea, parcă. Oficial, la Chişinău, nu s-a comunicat nimie exact. înaintea şedinței. extraordinare a Parlamentului dispunerea turpelor în zona Moldovei mă interesa cel mai mult. Doream să știu dacă este ceva adevărat sau inventat. Nimeni din imediata apropiere ai Preşedintelui nu știa nimie exact. Miercuri, în jurul orelor 14 Scala ie între= rupt pentru o. pai masă şi pentru redace tarea unei declaraţii. În timpul pauzei a început, să circule zvonul că membri Comitetului au pără= sit poziţiile şi se îhdreaptă spre aeroport. Nimic mu s-a confirmat oficial, de la tribună deciţ foarte tirziu. Starea de asediu a fost menţinută cît mai mult cu putință. Miercuri seara în Chi şinău a fost sărbătoare, oamenii credeau că au învins, Joi dimineața a avut loc, la ora 7, un miting. Domnul Snegur a trimis oamenii oraşul a -revenit la 0 viaţă normală. Străzile devenit pustii şi liniștite. Am fost atunci la sedin Partidului Comunist, unde se pregătea pentru după amiază, e plenară. Acolo domnea o ate mosferă de siguranţă, deşi oamenii din Chișinău doriseră să le devasteze elădirea, Comuniştii nu au vrut să declare nimic şi dacă ar fi să mă iu după ziarul lor din ziua respectivă, în lume nu se întimplase aproape nimic imi aduc aminte ce discuţii am: avut cu oamenii din Chişinău, foarte nemulţumiţi de re» ma şi în primul rind -de Mihail op ciov. ; Magazinele erau atunci aproape goale Acum sint şi mai goale, dez ei sint fericiți. În trei zile Gorbaciov a devenit noa lia e te, cea scurtă Da Cetate electorală din lume. Este doar

mentului lituanian, El chema oamenii, ca în semn de solidaritate să se stringă în jurul acestei clădiri. Era vorba e e solidaritate cu Gorbaciov ? Nu, neapărat. În primul rînd se afla unitatea Or, înaintea preocupării pentru soarta lui Gorbaciov se afla ingrijorarea pentru soarta Lituaniei. Gru= pul care a dat lovitura de stat reprezenta o ameninţare directă pentru această ară.

Au ieșit din casă. Pe străzi nici urmă de agitaţie. Nici o schimbare faţă de ziua precedentă. Doar străzile pe care se aflau cazărmile sovietice erau blocate printr-un camion pus de-a curme= zișul. Soldaţii erau înarmaţi dar nu aveau nimic agresiv.

Cum au reacţionat la primele declaraţii ale Comunităţii Internaţionale ? l-au cam decepţionat aceste declaraţii. Americanii au spus că situaţia este îngrijorătoare, în loc de revoltătoare, ONU a spus că Uniunea Sovietică este o ţară impor: tantă pentru pacea lumii. Pe lingă aceste reacții destul de palide erau miraţi şi de ce „Vestul“ mu le recunoaște ența. Spuneau: Pînă acum nu doreau să-l supere pe Gorbaciov. Acum dînd situația s-a radicalizat ce îi mai împiedică, Oricum, aveau sentimentul că trebuie să se descurce singuri.

Televiziunea de la Moscova prezenta reacțiile oficiale ale republicilor la eveniment. Lituania a fost singura care a declarat că se va împotrivi. Ucraina, de exemplu, a salutat acțiunea grupului, iar Moldova a spus că dacă va îi ocupată nu va avea ce face. Nu au lipsit binecur noscutele luări de poziție ale oamenilor muncii „luați la întîmplare“, Oricum, toți erau curioși să vadă cine sint acei oameni mici care vor spune „Ce bine e !.

Boris Elîn a fost cel mai simpatizat. Le-au făcut o plăcere deosebită și spusele unui din de= monstranții veniţi în fața Parlamentului Rusiei în Moscova. întrebat de reporterul televiziunii. despre ce crede că va face acolo, acesta a ră puns: „ÎL vom apăra cu miinile goale. Ne-au învățat cei din Vilnius“,

Cind am plecat marţi dimineaţa, Lituania erai mai liniştită daw în aşteptare, .

A consemnat DAN CRISTIAN TURTURICĂ

SINTEM VECINI CU NOI INSINE

ANUL IL e NR. 34 e 1—8 SEPTEMBRIE 1991

Se pare că ne este totuși dat să trăim. O dată pe an, cind somnul se adincește şi in cenușii, Făt Frumos descalecă iară: noastre şi ne aduce sărutul mintuirii. De obicei în urma sa, vraja rea se leagă așa cum a fost nu din pricina dușmanilor sau a relei soarte, a indiferenței poporului, cea mai sigură moorie a minunilor.

Ultima dintre acestea s-a făptuit fără noi. În zilele din urmă, Basarabia nu s-a purtat ca sora noastră cea mică, ci precum fratele Purtaţi de geniul clipei, oamenii de rind şi cei de seamă au părut atinși de acea grație prin care totul se făptuieşte desăvirșit şi aproape de

ine. Marile instanțe ale planetei, atotputers-au trezit martori la fel de simp! ca oricare cetăţean al lumii. Istoria revărsată d tipare ne-a imbătat ca șampania după o abstinenţă prea indelungată. Dar, cum bsţiile nu pot ține veşnic, să participăm și noi la minune. Entuziasmul popular, care a fost atit Basarabia incit un Parloment pină m

SĂRUTUL MÎNTUIRII

torilor ei. Ceasul e prielnic, tratatele sint pagini prăfuite deia, diplomaţii devin profesori de limbi moarte.

Nu doar basarabenii au nevoie de reunificar>a cu Țara. Mai mult, aș zice că are nevoie însăși Tara. Boola cu nume felurite care ne-a anesteziat bucuria deşteptării are acum speranţă de vindecare: putem, topi îngheţul orgoliului nostru cu uitarea lor de sine în fața Cauzei, putem nimici insingurarea egoismului nostru cu naivitatea înclinaţiei lor comunitare, putem înălța

în deşertul cuvintelor noastre fără urmare silueta

simplă a oplecării lor către faptă. Cei ce se vor simţi superiori că vorbesc mai bine romănește decit cei care și-au riscat viăța pentru un „Ziua bună“, cei care se tem că venirea altora va. micșora porția. nimicniciei lor, nu vor fi români, nu vor fi nici măcar oameni.

Iurie Roşca spunea că Basarabia are nevoie să fie independentă o zi inainte de unirea cu Tara. Eu m-aș mulțumi cu patru luni, ca în 1918, astfel incit de Crăciun să fim români impreună. Poate vom reuși mai bine dac

pină acum.

21 august 1991 ALINA MUNGIU

NEVOIA . DE PARTICIPARE

O serie de reorientări tactice decurg din cele trei „zile care au) zguduit lumea“. Marx — să nu-l uităm totuși | — spusese bine că istoria se repetă, numai că prima oară e tragică, iar a doua deri-| zorie. Deci, de la un asalt victorios al Palatului de larnă de pe! Neva, pină la alt asalt, al Parlamentului de la Moscova, care n-a mai fost posibil, regimul bolşevic şi-a parcurs existența îi treagă. Eșecul loviturii de stat accelerează brusc ritmul —transfor mărilor Uniunea Sovietică, atit la centru, cit și la periferi în care secesionismul se bezează pe realități teritoriale şi pe legitimităţi istorice. Sistemul a intrat într-o criză sinucigașă de cind am putut vedea statul revoltindu-se contra statului, armata ali du-se contra armatei. Gravitatea situației a fost confirmată de dezvăluirea că arma nucleară incăpuse pe miinilo tremurătoare ale unui lannaev. Dezlegarea au adus-o trei elemente : lealitatea trupelor care au refuzat să asculte ordinele uzurpatorilor, temperamentul combativ al lui Elţin, omul-steag în jurul căruia s-au regrupat partizanii reformelor radicale, şi hotărirea mulţimii de pe stradă. “i Această mișcare populară reprezintă factorul cel mai. semnificativ, Forţele revoluționare ale Rusiei noi s-au arătat neinduplecate în fața pericolului ca trecutul să se intoarcă. În timp ce panica sau slăbiciunea responsabililor. politiei din străinătate na. ştiau să răspundă faptului implinit de la Moscova, citeva zeci de! mii de oameni au îndrăznit să apere libertatea. Cei șase ani de! înaintare, (in zig-zag) în direcţia democrației, care sint meritul is-| toric al lui Gorbaciov, au dovedit eficacitatea cu care o presă! liberă remodelează felul de a gindi al cetăţenilor. Acestora li s-a| spus că participă cu toţii la un imens efort de înnoire şi. au luat-e) în serios. A fost de ajuns un moment exploziv ca societatea civilă să se trezească. Alianța dintre internaţionalismul ' comunist şi, naționalismul fascist s-a confruntat cu o rezistență care nu mai era! doar a „intelectualilor trădători și a „hoţilor de privati a celor care au înțeles că sint in primejdie de a-și mult decit averea, libertatea. sau viața : a-și. pierde. sufletul. Aşa s-a produs miracolul. O naţiune și-a ales drumul, — e tăia 2 rea Lui Botis Karlovici nu i-a mai rămas decit să-și tragă un glonț în cap, pe cind Felix Edmundovici trece la' depozitul de statui sfă-l rimate, alături de Iosif Vissarionovici şi de ceilalţi prieteni. Rafala! de demisii, dostituiri şi arestări nu se mai opreşte, întărind sen-! timentele de lege şi de dreptate intr-o societate chemată să-şi judece autocritic viaţa de 70 de ani. Preşedintele sovietic este in-| vestit cu un capital de încredere cu atit mai substar cu cit a! fost spaima mai mare. Dar el nu va putea evita rolul care-i con-. vine atit de puţin, cel de a-i da operaţiei centrifuge la care e supus! imperiul aparenţa unei armonizări spontane, Ceea ce înseamnă să! declari un divorț în termenii în care se anunță o căsătorie. Aso-l cierea în cadrul Uniunii va fi o ficţiune sau o etapă. Cit despre tratatul dintre București și Moscova, el este caduc inainte de a fi ratificat. Evenimentele recente au arătat riscul de a incheia acor-l duri cu un stat zdruncinat de peripeții tumultuoase și cauționat de un regim mai fragil decit s-ar rezut. Cit despre argumentul că! tratatul ar fi necesar pentru a înlesni raporturile cu Moldova de! pesta Prut, el dispare ca o consecință a declarației de indepen-! ţă de la Chișinău. A

In aceste condiţii, care e, pentru România, lecţia ultimei săp-.

tămini ? Ne apropiem de alegerile locale. In Uniunea Sovi democratizarea politică, pe care am constataţ-o în acţiune, a d venit efectivă incepind de la . alegerile în sovietele ! locale din

imăvara 1990, Infringerea candidaților comunişti s-a datorat creării „uniunilor electorale“, la care participau reprezentanţii mai or curente de opoziție, selectaţi în urma unui examen public în prezența votanților din circumscripția respecțivă. Este un exem-. plu care nu trebuie uitat. Tocmai, Apelul Partidului Alianţa Civică, 2 ca o asigurare că și societatea noastră a ojuns să dispună de forțe capabile să lupte pentru o credinţi i: a i

In clipele cind atenţia lumii era ațintită către baricadele de la Moscova, guvernul României şi-a făcut cunoscută poziţia cu o, limpezime și o fermitate ce se cuvin apreciate fără nici o rezervă. Totuși, invitaţia la o unitate naţională nealterată de luptele dintre partide poate fi bănuită că foloseşte abil împrejurările. Prima de sinceritate ar fi repudierea pentru totdeauna a comunismului, interzicerea partidelor şi a publicaţiilor insullețite de l de revanșă contra-revoluționar. Numal atunci vom crede cu toţii că pagina a fost intoarsă. ca ce a a |

Incercarea neizbutită de crimă al cărei martori am fost ne con: damnă la solidaritate. Dar solidaritatea adevărată există numai cind se manifestă nevoia tuturor de a participa la ruptura de mi ciună şi la protejarea speranţei. Ă ,

26 august 1991 | AND!

PIPPIDI

COMUNISMUL ÎN AFARA LEGII

În u

mă cu mai bine de un an, îi cadrul reuniunii de la Praga a disidenţilor est-europeni, celebrul şah sovietic Garri Kasparov declara că, în opinia Sa, în anul 1991 Uniunea Sovietică nu va mai fi! Ceea ce m-a socat atunci nu era atit declaraţia în sine (în definitiv, mulți politologi şi sovietologi de renume arBumentaseră inaintea lui ineluctabila destrămare a ultimului dintre marile imperii ale lumii), cit scadenţa apropiată pe care o stabilise pentru implinirea acestei — să-i zicem — profeţii. Şi iată că în chiar aceste zile ne este dat să fim martori uluiţi şi totodată fericiţi ai fulgerătoarei desfăşurări a evenimentelor. de pe întreg cuprinsul teritoriului stăpînit de Molohul kaghebisto-comunist. Decesul comunismului atotstăpinitor este, astăzi, o realitate palpabilă şi el s-a produs

în chiar țara sa de origine, Procesul dezintegrării este în curs şi trebuie să recunoaștem că el a fost facilitat şi accelerat de puciul celor opt (nu şapte...) magni-

fici de la Kremlin, astăzi sub stare de arest și contrazicindu-se între ei ca gîndacii, cum observa cu îndreplățit dispreţ Boris Elţin. Lupta a fost dintre cele mai dure şi s-a dat fără dubii între democraţie şi totalitarismul comunisto-fascizant, propriu structurilor unei administrații strict centralizate şi nostalgic-conservatoare, care refuza să-şi recunoască înfringerea. Decizia şi abnegaţia preşedintelui Boris Eljin sînt mai presus de orice elogii, dar trebuie să recunoaştem că el nu ar fi putut obține ciştig de cauză dacă nu ar fi fost sprijinit de reacţia lucidă şi promptă a (re)născuei societăţi civile sovietice. Mihail Gorbaciov a fost repus în drepturi, dar limitele politicii lui fuseseră încă de mult timp atinse, indecizia slalomului pe care l-a practicat între conservatori și democrați fiind — Chiar şi în condiţiile unei evoluții normale a peisajului politico-economie — de natură a-l scoate din cursă. Firă a-i contesta marile merite din trecut (şi trebuie să mărturisesc că nu fac parte dintre admiratorii lui necondiţionaţi), Gorbaciov va fi silit să-și cedeze locul. Revenind la lovitura de stat, nu strică reamintim ă ea s-a produs cu numai 24 de ore înaintea datei la care at fi trebuit să se consume ceremonia semnării Tratatului unional, care |-

ale cai

i consecvenţa din testadintre noi au întrevăprimele două zile ale uneia dintre cele mai fier-

binţi săplămini, pe care le-a avut de traversat, cu emotie ș „ întreaga omenire, ciți dintre! noi, zic, au prevăzut lamentabilul eșec al condotierilor tâtalitarismului roșu sau verde (culorile se contundă) ? Pu-

țini, foarte puţini. Dar, printre clarvăzători s-a număra! şi fostul prim-ministru al Republicii Moldova, d-l ircea Druc, care, surprins de evenimente la Bucuveşti, avea să afirme în cadrul unei memorabile conferințe de presă, ținută — nota bene — în dimineața lei de 20 august: „Echipei, juntei, puciştilor, care s-au declarat la Moscova drept «salvatorii Uniunii», eu nu le acord nici o șansă“, Şi tot domnia sa spunea : „În momentul pe care-l trăim acum, nu ni se cere să Tim decit români. Vom acționa ca români, indiferent unde ne-am afla, în ce conjunctură şi ce situație — mai favorabilă său mai puţin favorabilă“. În aceleaşi clipe, dar la Chişinău şi sub amenințarea blindatelor care huruiau la porţile orașului, d-l Mircea Snegur demasca jocul murdar al puciştilor şi li se impotrivea cu bărbăția și curajul care, iată, îi ilustrează în ceasuri de primejdie pe adevărații oameni de stat. Şi nu se poate să nu compari atitudinea demnă şi încărcată de conştiinţa răspunderilor ce incumbă deţinătorului unei atit de înalte poziţii, cu faptele şi declaraţiile preşedintelui României care, abia la capătul unci prelungite şi stinjenitoare tăceri, s-a hotărit să facă o penibilă declaraţie, conformă, în spiritul şi litera ei, „politicii paşilor mici“ pe care ministrul de externe Adrian Năstase o formulase nu demult în faţa Parlamentului. Despre soarta Basarabiei, d-l Iliescu nu a suflat nici un cuvințel, deși pericolul revenirii URSS-ului la vechea ordine era, pentru această parte a ființei noastre, de-a dreptul copleşitor: Acest subiect a lipsit şi din declaraţia guvernului României, chiar dacă interprelarea tragicelor evenimente se situa: pe coordonatele unei înțelegeri realiste a intereselor Țării, subliniind, între altele, că „orice. nostalgie pentru totalitarismul socialist nu poate fi decit efectul unei uitări primejdioase“. 2: A

Abia după lichidarea puciului, deci atunci cînd comentariile nu mai comportau nici un risc, concetăţeanul Ion lliescu a dat buzna în clădirea Televiziui pozând cu zimbetul său circular în postura marelui erou (național) al acelor zile. Obtuzitatea d-sale a mers pină acolo încît nu a ezitat să elogieze — în jalnica sa limbă de lemn şi în contratimp cu destăşurarea de pină atunci şi, îndeosebi, de mai apoi a destăşurărilor. politice — virtuțile Inestimabile ale tratatului de araiciţie pe care-l semnase în urmă cu numai citeva luni împreună cu Mihail Gorbaciov, socoțindu-l o pildă de tact şi înțelepeiune politică... Un tratat privit însă atit la noi; cît şi dincolo de Prut ca un act al trădării. intereselor noastre naționale; Să veamintim citeva. dintre prevederile inacceptabile ale acestui tratat ! (Şi, să ne înţelegem, le socotim inacceptabile chiar şi în situația: în care ele ar figura în documente; similare semnate cu oricare altă țară, comupistă sau nu, mică sau mare). Cităm : „România și URSS se vor considera una pe cealaltă (..., ÎN ORICE SIRUAȚIE, ca state pretene“ (deci prieteni cu indiferent ce Uniunea Sovietică : totalitaristă, amenințătoare, împilatoare, ocupantă etc.). Sau : „România şi Uniunea Sovietică nu vor participa 1a nici un fel de alianțe îndreptate una împotriva alteia“ (inadmisibilă abdicare de la suveranitate şi independenţă 1). Ar merita să mai cităm şi prevederile articolelor 3 şi 12 care garantează menţinerea frontierei pe Prut timp de 15 ani, perioadă în care, nu-i așa, am avea răgazul să verifi-

Căm în tihnă foloasele politicii „Daşilor mici“, fruct

FLORIN GABRIEL MĂRCULESCU

al unei opace şi meschine receptări a evoluției vieţii politice în această zonă a continentului european, dar şi reflex al recunoştinței pe care Ion Iliescu o datorează Kremlinului pentru sprijinul și înțelegerea activă arătate în condițiile loviturii de palat din decemnbrie 1989.

Tată, însă, că Uniunea Sovietică, cu care d-l Iliescu pusese la cale această ruşinoasă i, deci, dezonorantă înţelegere DISPARE sub ochii noşiri, înghițită de valurile libertăţii şi democraţiei ! Urmind, exemplul 'Lituaniei şi Georgiei, Estonia şi Letonia şi-au proclamat independența. Ucraina, cea mai mare dintre republicile unionale, nu a ezitat, la rîndul ei, s-o facă. Independența “Țărilor baltice a fost deja recunoscută de preşedintele Rusiei, Boris Elţin, şi de Islanda, Suedia şi Danemarca fiind pe punctul de a urma exemplul Parlamentului de la Reykjavik. Belgia şi-a manitestat disponibilitatea, dar în cadrul unei concertări a poziţiei sale cu celelalte 11 surate din Piaţa comună, S.U.A. s-au pronunțat pentru „negocieri rapide“ în această privință, punind capăt unei jenante tăceri. Cu certitudine, reacţiile favorabile nu se vor opri aici. La rindu-i Basarabia este pregătită să-şi proclame independența. Așa stînd lucrurile, nu ar fi în interesul nostru să procedăm la o neintirziată recunoaştere a independenţei republicilor baltice ? Și în continuare a independenţei Republicii Moldova ? Ci mai foloseşte, în actualele circumstanțe, tratatul îndrăgit de d-l Iliescu ? El trebuie, ă îndoială şi fără remușcări, să fie dat uitării, politica României faţă de vecinii de la Est urmind a fi regîndită şi, reclădită din temelii, De prieteni avem nevoie ! Dar hu în detrimentul propriilor noastre aspirații Politica „paşilor mici“ şi-a dat obştescul si . Cum spunea d-l Druc, trebuie să judecăm situaţiile şi să le determinăm greutatea specitică prin prisma calităţii noastre de români. Fireşte, fără patimă şi, cu atit ma: mult, despovăraţi de orice excese naţionaliste, Dar cu gindul neclintit la prezentul şi viitorul acestei "Țări, ale cărei interese sînt mai presus de interesele noastre personale sau de partid şi nici o instanță a acestei lumi nu ne poate absolvi de îndatorirea îndeplinirii lor exemplare.

Republica Moldova — sora noastră Basarabia — este pe drumul independenţei. Fraţii noştri nu dau nici un semn de slăbiciune în afingerea acestui scop suprem. Dar tot ei, fraţii noştri de peste Prut, privesc cu neîncredere la cacealmaua politică de pe malurile Dimboviţei. „Nu avem de gînd să dăm înapoi, Vom reveni la Patria-Mamă cînd aceasta işi va mătura binişor casa, Ce s-a întîmplat cu PCR şi care sint descendenţii lui ? Trebuie făcută puţintică curăţenie“ — spunea deunăzi, răspunzind întrebărilor BBC-ului, d-l Nicolae Costin care nu este un fitecine, ci primarul Chişinăului şi co-preşedinte al Frontului Popular din Republica Moldova. Şi, din păcate, are pertectă dre; tate. Gunoiul ne zace în casă şi nimeni nu se sinchi seşte. Se pare că am început să ne obişnuim cu mia: mele lui fetide, Moldova d-lui Snegur a înțeleş să-şi definească poziția faţă de partidul comunist, inte cîndu-l prin decret prezidențial şi contiscîndu-i averii în folosul întregii societăţi, La noi, pe nesimţite, fa. mura comunismului a. fost preluată de Frontul Sai vării Naţionale într-o formulă. desigur, cosmetizată. liniştitoare pentru marele public (să ne reamintim cuvintele unui fost lider al acestei formaţiuni politice: „comunismul a împietrit în plăminii Frontului. ca o silicoză avansată“) şi este vinturată de la o vrerne de partide care-şi mărturisese cu nedisimulat cinism filaţia comunistă : P.S.M, şi P.C.R. Verdeţii, dudașii şi apostolii își manifestă gălăgios, voința de a ne întoarce în cloaca socialismului ştiinţific, gîndirea lor nefiind capabilă să se desprindă de schemele şi tiparele în care le-a fost turnată din fragedă tinereţe. Şi în acecaşi jalnică categorie intră şi „România Mare“ (revistă şi partid laolaltă), Partidul Socialist Democratie,

ai cărui reprezentanți au neruşinarea de a elogia în plin Parlament virtuțile comunismului fără a ține seama că încă nu ni S-au cicairizat rănile, PUNR-u) d-lui Ceontea-cu puternice şi alarmante nuanţe naţio= nal-socialiste (dar încă în măsură să revină la linia de plutire a unui patriotism firesc), PDAR-ul nomenclaturiștilor din ageieulbieă:; și, vo nat i fiindele și altele, mai mărunte, pe care nu le luăm în seamă. În total, deci, şapte partide comuniste de la centru-stinga spre extremă (stingă sau dreaptă, asta pu are nici 0 relevanţă )). Inadmisibil de mult pentru o țară pustiită timp de decenii de metodele inumane şi destiguratoare ale comunismului. O țară adusă la ruină economică, politică şi socială, dar în primul rind, la o deradare morală fără seamăn, ale cărei efecte le înregistrăm cu înfricoşare şi durere la tot pasul, dintre toate ea fiind răul cel mai greu de reparat. Are dreptate d-1 Nicolae Costin cînd ne priveşte cu ncîncre= dere, recomandîndu-ne să facem cît de cit rinduială în propria noastră casă.

Se pune însă întrebarea (pur pragmatică) : ce se poate face în arhicunoscutele împrejurări în care — printr-un vot orb — Frontul a preluat puterea ? Ei bine, socotim că această formaţiune politică are datoria !+ onoare de a-şi respecta prin fapte platforma politica anticomunistă pe care a lansat-o în timpul campaniei electorale, dar şi apăsatele promisiuni for= mulate de liderul ei naţional. Reprezentanții Frontului fac paradă — mai ales după eşecul puciului moscovit — de transparență şi anticomunism. Este, în fond, aceeaşi demagogie pe care au practicat-o cu sirg şi viclenie şi pînă acum, urmărind refacerea unui capital politic vizibil împuţinat de gravele nemulțumiri pe care le stirneşte aplicarea confuză a unei reforme eco= momice ai cărei parametri rămîn încă, în bună măsură, necunoscuţi. Dacă se consideră social-democrat și ține într-adevăr să ne contrazică aprecierile, Frontul tre= buie să se îndepărteze de propriile-i esențe şi să demonstreze „pe viu“ anticomunismul său declarativ, Căci partidul de guvernămint dispune de tot ce i-az face trebuință pentru a declanşa procesul comunis= mului definit în termeni cu adevărat impecabili, într-a declaraţie dată publicităţii astă-iarnă în numele pre= mierului Petre Roman. Și mai poate Frontul iniţia un proiect de act normativ prin care PCR-ul să fie scos în afara legii, dimpreună cu toate partidele care descind din el (PSM, PCR — marxist/leninist), situin= du-se la extrema spectrului nostru politie, cura ar fi bunăoară și Partidul România Mare. Şi mai poate Frontul să admită public caducitatea tratatului Iliescu= Gorbaciov, să susțină independența fostelor republiei unionale în lumina propriilor noastre interese, să recunoască şi să acționeze în fapt pentru curățirea structurilor puterii de elementele comunismului revanşard, să facă lumină și să stabilească cu deplină onestitate cauzele terorismului și ale tuturor ciocnirilor. care de la Revoluţie încoace au însingerat trupul "Țării, trăgîndu-i la răspundere pe adevărații vinovaţi. Şi cite altele n-ar trebui să facă Frontul pentru a ne con= vinge că ne-am rupt definitiv de trecutul nostru comunist. Last but not least, să nu omitem nici forma noastră de guvernămint, a cărei soluționare nu poate în nici un caz ocoli adevărurile istoriei.

Iată, cu totul limitativ şi, inerent, lacunar, inven tarul principalelor probleme cărora Frontul trebuie să le găsească soluții, în consens cu imperativele democraţiei autentice. Deocamdată, nimic nu s-a făcut. Asta şi explică nivelul scăzut al credibilităţii noastre, nu mumai în ochii prietenilor potențiali din Vest, ci și în cei ai fraţilor noştri de peste Prut. Fi-va în stare tandemul Iliescu-Roman să se rupă prin fapte de trecutul său comunist, urmind (pentru a-i încuraja) pilda lul Boris Elțîn ? Fi-vor ei în stare să gindească realitățile noastre ca români, așa cum afirmă Mircea Drue ? Sînt ei, cu alte cuvinte, capabili să se ridice la înălțimea care se făureşte într-un ritm frenetic, în perspectiva unei mai bune şi drepte așezări a intereselor fiecărui individ şi popor ? Dacă da, trebuie să ne furîntirziere dovezile înălțimii lor morale şi politice. Dacă nu, trebuie să dea dovadă de o minimă probitate civică, părăsind de bună voie o scenă pe care acum, cînd structurile comunismului tutelar sovietic se destramă ireversibil, ne este dat să interpretăm cu maximum de acuratețe partitura unor interese perene. “țara nu duce lipsă de oameni capabili, apți să priceapă şi să răspundă pe măsura semnelor înnoitoare ale acestor zile fierbinţi. Căei orice întirziere, orice

pas greşit, orice ezitare ne pot fi acum fatale, 25 august 1991

P.S. Ceea ce era de prevăzut s-a și împlinit: Republica Moldova şi-a proclamat independenţa î 21 august devine o dată de referință în istoria romanilor. Ce facerm, domnilor guvernanţi ? Vecinătatea cu URSS a luat stirşit ! Ne bucurăm pentru izbinda tuturor prietenilor noştri din Est. în ceea ce ne priveşte, unica soluție rezonabilă ni se pare aceea a constituirii unui guvern de uniune naţio= mală, urmată de alegeri anticipate.

ANUNŢ

Incepind din numerele viitoare, redacţia revis-" tei „22“ oferă spaţiu pentru publicitate societăților comerciale, iustituţiilor şi persoanelor interesate.

Ofertele se primesc 1a sediul: redacţiei, Calea Victoriei 120, Ia di. TURCU NICOLAE,

' INDEPENDENŢA MOLDOVEI — poate doar Japonia o va mairecunoaşte

Moldova de peste Prut şi-a declarat indepen-

'Aența. Fireşte, momentul a fost trăit cu emoție iacolo şi recepționat, cu emoție egală, aici. Ne-a |tost- dat să auzim, în numai citeva ore, atitea cu- |vinte mari despre! Moldova și moldoveni încit era limposibil fie să nu se sară. peste cal, fie, mai alex să nu se omită ceva. Ceea ce s-a şi intimplat.

| Multe comunicate oficiale au preamărit evenimentul de la 27 august. Nimio rău în asta, dacă nu ar pluti peste chestiunea Basarabiei în contimuare o ceață. Că omul de pe stradă confundă, de pildă, Republica Moldova cu Basarabia, e scuzabil, dar că înşişi oameni politici se fac a nu înțelege deosebirea este regretabil. Cit de importantă, vom vedea în următorii ani.

E Republica Moldova este creaţia lui Stalin. Gramiţele ei de astăzi sint artificiale şi au fost tra- 'sate după un plan abil. De fapt, Stalin a căutat să îndeplinească ideea imperială a lui Petru cel Mare. Ţarul visa un imperiu rus stabil, de aceea a luaț în calcul atit organizarea teritorială cât şi cea economică şi religioasă. În ceea ce ne priveşte, |ăâteresul uriaş îl constituia nu atit pămîntul Basarabiei, destul de sărac de altfel, cit atingerea a două scopuri: accesul la strimtori şi controlul asupra gurilor Dunării.

E în 1812, prin Tratatul de pace de la Bucureşti, semnat între Turcia și Rusia, cea din urmă și-a obținut scopul. Dezmembrarea' de mai tirziu a Basarabiei nu a fost întimplătoare, Prevăzind parcă tendința firească a oricărei ţări de a se întregi, „Btalin a căutat să scoată, pe cit posibil, imperiul din joc. Astfel, în 1940, el a refăcut un act de ia 1856, adică a dat Ucrainei cele trei fudețe din „sudul Basarabiei şi, în plus, Bucovina de Nord şi |finutul Herţei. Noua Republică Moldovenească a "primit regiunea Industrială Tiraspol — Bender — |Bibnița, cunoscută acum ca „Transnistria“, Mutarea este evidentă mai ales astăzi. Republica Moldova, care și-a proclamat independența, este doar o relicvă din ceea ce a fost Basarabia. Iar cel mai important lucru pentru. noi ar fi ca Moldova să-şi recapete, înainte de toate, ţinuturile furate, dar lată că oricit s-ar contesta Pactul RibentroppMolotov, Uniunea Sovietică iese alci din joe ş întră Ucraina, care are puternice tendințe naţionaliste,

Mrebuie spus că statutul Ucrainei în cadrul Untunii Sovietice nu este același cu al Moldovei. Dacă Moldova are atuul nulității Pactului germano-sovietic, Ucraina face parte din Rusia încă din secolui al XVil-lea și a fost oarecum privilegiată în imperiul comunist. Pretenţiile Ucrainei asupra teritoriilor româneşti sînt mai vechi. În 1918, imediat după revoluţia bolşevică, Ucraina a fost pentra o scurtă perioadă stat independent şi a sus- “ținut că cel puţin Bucovina îl aparţine. România a fost la un pas de război cu noul vecin. Evident, pretenţia e falsă. Dacă Basarabia a făcut parte cîndva din Rusia, Bucovina tocmai ieşise din imperiul Austro-Ungar şi s-a unit cu Regatul Român.

În concluzie, opera lui Stalin a fost următoarea: Bucovina de Nord, Herţa şi cele trei județe dunărene au intrat în componența Ucrainel, iar. ceea ce a rămas a primit numele de Republica Sovie-

Vineri 23 August 1991 s-a constituit Comitetul Naţional pentru înlăturarea monumentelor şi inscripțiilor comuniste din România. Fac parte din acest comitet îndeosebl membri ai organizaţiei „21 Decembrie“ şi ai Ligii Veteranilor de Război, Marţi 21 august a început prima acțiune a acestui comitet. În jurul orei 8.00 dimineafa s-au strîns în jurul monurmentului ostașului sovietic, situat pe tru Șoseaua Kisselett, aproximativ 50 de persoane care au îniţiat o de-

dează pentru înlăt rea acestui i-am simbol al implantării comunisrmului sint numeroase şi greu de do- ţienii“ borit. În aceste condiţii, interesantă — tot reacţia Puterii.

e „Cu ocazia primelor tratative pe care le-am purtat la Primăria

în şoseaua Kisseleft l-am comunilucru domnului CroitoPoliţiei sectorului 1 şi solicitat retragerea forțelor de ordine. Ne-a spus că „dalmanu sînt în subordinea lui, fiind_ oamenii lui Măgareanu..“ — DI. Dincă Marin.

e Miercuri s-a obținut o nouă aprobare din partea Primăriei. De

cat acest monstrație: Argumentele care ple- ru, şetul

aceştia

tică Socialistă Moldovenească. Noua republică a primit “Transnistria, unde se află astăzi concentrată aproape întreaga industrie a Moldovei dar, iarăși trebuie spus, se află pe malul stîng al Nistrului şi a aparținut Ucrainei. Dacă privim mai atent, observăm că situaţia este identică şi în alte regiuni ale imperiului. Conflictele naționaliste se poartă între republici ciuntite, cărora li s-au creat artificial enclave cuprinzind populaţii aduse din imediata vecinătate. De parcă ar fi străină de situaţie, puterea centrală se preface a fi în afara problemei pe care a creat-o şi o întreţine. Să ne amintim ce se întîmplă în Nagorno-Karabach. Se luptă deschis două popoare anexate cu forţa, cînd adevăratul duşman le alimentează ura,

Pentru Republica: Moldova, lupta abia începe. Va trebui să-și recapete ținuturile din nord și din sud, pe care Ucraina le pretinde ca fiind de fapt ale ei şi nu în virtutea anexării lor de către Uniunea Sovietică. Și, în plus, şi-a declarat şi ea independența. Ca atare, există puţine şanse ca Basarabia să se reconstituie fără dureri. Mişcarea naţionalistreligioasă RUIH este singura care a recunoscut că granițele cu Moldova ar putea fi” de discutat şi, mai rault sau mal puţin formal, a declarat că, dacă ar veni la putere, va căuta să rezolve amiabil chestiunea. O speranţă pentru Chişinău ar fi popularitatea în creștere a mișcării, care a ajuns a doua forţă politică din Ucraina. De asemenea, RUH are relaţii strînse cu Frontul Popular din Moldova, încă din perioada cînd luptau împreună împotriva Centrului. La Chişinăn se vorbeşte că Transnistria ar fi o bună monedă de schimb. Ce ar putea face România în sprijinul reîntregirii Basarabiei ?

Este extrem de importantă reacţia Occidentului vis-a-vis de republicile cu tendințe centrifuge din Uniunea Sovietică. Pentru securitatea Europel şi a lumii ar fl o catastrofă ca, de pildă, prin declararea independenţei, o republică neînsemnată să devină putere nucleară prin simplul fapt că pe teritoriul ei sint staționate rachete intercontinentale. Dincolo de simpatiile pentru o țară sau de atașamentul la frumoasele idei de independenţă şi suveranitate se află preocuparea pentru stabilitate; Acest lucru este vizibil şi în reacţia Occidentului faţă de noile state independente. Recunoaşterea independenței lor — a avertizat Occidentul — se va face în particular, pentru fiecare caz în parte, Deci situaţia din țările Baltice nu este aceeaşi ca cea din Moldova, de exemplu. Din acest punct de vedere, cele trei ţări baltice au şi obţinut recunoaşterea independenţei de către principalele ţări occidentale. Însă nici anexarea lor la Uniunea Sovietică nu fusese recunoscută, deci Oecidentul are un argument foarte credibil să le judece în termeni diferiţi.

Problema recunoaşterii independenței Moldovei va fi mal complicată decit credem. Fireşte, era o chestiune de onoare ca România să o facă. Dar întrebarea este : cine se va mai alătura ? Consfinţirea în Conferinţa de pace de la Paris a graniţelor postbelice ar însemna de fapt recunoaşterea

O dăm jos! Ne taie gazele?

sectorului 1, domnul primar. ne-a spus că acțiunea noastră nu este oportună. «Vreţi să ne taie gazele? Se apropie iarna, ce o să facem îi» — DI. Dincă Marin, vicepreședinte al Comitetului.

„Tot marţi, după o nouă rie de discuţii, la care a paztici pat şi dl. viceprimar al Capitalei, Anastasiu, am primit acordul pen= demontarea statuii. Reîntors tul ţ.«

L-am întrebat de ce.

tunci o să dărimaţi

e Reuşita acţiunii

discut de Dănescu,

asemenea în urma unei telefonice şi generalul şeful Inspectoratului General al Poliţiei şi-a exprimat acordul. Cu toate acestea forțele de ordine au rămas pe poziţii. Ba “mai Iată ce declară doamna Aurelia Doboş: „La un moment dat, seful celor ce păzeau statuia ne-a spus: Cînd o să am eu chef, a- 5 monumen- mi

nu a fost deloc. sigură, cum. nu este nici acum. Deși primiseră aprobări de la Primărie, deși se instalaseră schele şi o macara fusese „pusă Ja dispoziţie şi din aceste motive, se credea că încuviințarea fusese dată, joi în jurul orei patru, presedintele şi vicepreședintele Comi-

tetului Naţional pentru înlătura-

apartenenţei Basarabiei la Uniunea Sovietică. ŞI, în orice caz, că modificarea acestor graniţe se poate face doar prin negocieri între părţile interesate (vezi cazul Germaniei), În plus, Tratatele după primul război mondial nu au fost semnate de Statele Unite, Practic, în acești termeni, Statele Unite nu au recunoscut niciodată că Basarabia este a României.

O poziţie aparte între ţările occidemale o ara Japonia. La întîlnirea de a 'Tokio între primul rministru japonez şi preşedintele Gorbaciov, cel dintii a atras atenţia că există două state care au un statut aparte față de Uniunea Sovietică * Japonia şi - România. Sint singurele state de la care URSS a anexat teritorii. Este vorba de Basarabia şi respectiv insulele Kurile. Celelalte republici unio. nale s-au format prin anexarea integrală a unor țări. S-ar putea, prin urmare, ca Japonia să fie una din puterile occidentale care să recunoască independența Republicii Moldova. Precedentul creat le este favorabil. Pînă atunci, s-ar putea să treacă multă vreme și România să fie singura țară care a recunoscut independența Moldovei.

MARIUS HERGHELEGIU

Foto: EUGENIU SALABAŞEV

rea tuturor monumentelor şi înscripţiilor comuniste „din - România av. fost chemaţi la sediul Poliţiei Capitalei. Dl. colonel Petre, foarte amabil, le-a comunicat că inițiativa lor a primit „lumină ver-

e Oficialii dlut Măgureanu au fost dublaţi de civili „rătăciţi“ printre manifestanți. Interesant este însă că el cunoşteau dintainte ce avea să urmeze: res aaa pînă și numărul de înmatriculare al macaralei pe care voiau s-o aducă. ŞI asta de unde? De la informatori ! Ce, credeai că se că ceva la întimplare în Bucureşti ? Păi aducem și submarinul aici dacă-i nevoie !. — ne spune înă „cadrat. a Ea nat de la dl. Cornel injală, — preşedintele. comitetulu că vor urma şi alte »efigil ale yremurilor glorioase“. Au primit asigurări că lucrurile vor, merge mai uşor, Sintem curioşi.

DAN CRISTIAN TURTURICĂ

PUCIUL DE LA MOSCOVA

ERA PREGĂTIT DIN MARTIE

Informaţiile următoare au apărut în Intelligence Newsletter la 27 martie 1991. La data aceea, foarte puţină lume era dispusă să le dea crezare. Confirmate de dezvoltarea ulterioară a evenimentelor, aceste ştiri sint de natură să explice şi uimitoarea moderație de care au dat dovadă Aliaţii in războiul Golfului.

„Preşedintele George Bush, în ultimul moment, a consimţit să limiteze înaintarea trupelor aliate în sudul Irakului pentru a evita riscul unui puci militar împoțriva președintelui Mihail Gorbaciov. Lovitura de stat ar fi urmat să aibă loc dacă liderul sovietic nu reacţiona faţă de umilinţa la care erau supuse trupele irakiene prin totala lor înfrîngere militară. După informaţiile noastre (precizează Intelligence Newsletter), în cele 24 de ore care au precedat încetarea focului, președintele american a aflat despre acest. rise printr-un raport C.L.A. bazat în cea mai mare parte pe informaţii de la unul dintre consilierii apropiaţi ai conducătorului sovietic şi pe care agenţia americană n-a fost în stare să le verifice. Domnul Bush a ordonat imediat generalului Norman Schwarzkopf să nu treacă „linia roşie“ în ofensiva sa menită a încercui trupele irakiene din Kuweit ca să le împiedice retragerea.

Dună informaţii provenind de la CI.A., în fruntea puciștilor s-ar fi găsit probabil Mihail Moiseiev, şeful Statului Major al Armatei Roşii — membru al acelei fracțiuni „Extremul Orient/Afghanistan“ din înaltul comandament sovietic care era foarte îngrijorată de perspectiva încercuirii Bagdadului. situaţie în care un aliat major ar fi fost total discreditat. Totodată ar fi fost compromise strategia sovietică şi materialul militar defensiv pus la dispoziţia lui Saddam Hussein.

Din aceleaşi indicaţii rezultă că principalul negociator între Kremlin şi Statul Major era însuși ministrul Apărării, Dimitri Iazov, care n-a șovăit să-i transmită președintelui Gorbaciov. declarația generalilor că orice amenințare directă asupra Bagdadului ar îndreptăti o interventie sovietică. fie şi simbolică, în acest conflict. În același context, se cuvine amintit faptul în februarie. comandanții militari sovietici i-au permis lui Saddam Hussein să folosească rachete SS-12 împotriva Israelului. informatie al cărei secret a fost păstrat pi în prezent de către Israel și S.U,A.“.

Chişinău 27 august 1991

(în cea mai

„TINERII NU VOR MAI CEDA NICIODATĂ:

MIHAI CARP este diplomat în științe bl (Georgetown University) şi din SUA a făcut o călătorie de studiu intre 24—28 august 1991 la Chişinău ; a participat la modependenţei Repu-

politice masters (Oxford)

mentul declarării

(-) Am avut şansa de a fi martor la două evenimente istorice. Primul — revoluţia din decembrie '89 şi, acum, declararea Independenţei Republicii Moldova. Din decembrie '89 și pînă în aceste ultime zile petrecute în Moldova de dincolo de Prut n-am mai văzut atita unitate, atita euforie. şi atita optimism general. “ Am asistat la Marea Adunare Na-

țională din 27 august care, convocată. doar cu 24 de ore mai devreme, în

da ştirilor — îngrijorătoare, care veneau în valuri de la Centru, a atras în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chi şinău aproape 100.000 de persoane. Au fost foarte mulţi tineri acolo, care au ajutat şi cu gindul şi cu fapta, ei dind o emoţionantă mină de ajutor la organizarea atit de dificilă a manifestaţiei. Tineri care deşi au trăit atiţia ani sub cizma imperialismului sovietic şi-au păstrat nealterate rădăcinile românești şi un naţionalism pur şi tolerant şi în care n-am simţit nici o clipă tendințele extremiste întilnite în anumite cercuri româneşti. De altfel. pot spune că acestor tineri li se datorează are măsuri

terea mişcării de elibei

țională. Într-adevăr, în componența Frontului " Popular, prima şi cea mai impor: tanță organizaţie de stimulare a mişcării democratice. din republică. s-au găsit de la început foarte mulţi tineri. O soartă mai

uşoară par a avea cei de naționalitate română care cunosc limba română şi care se vor adapta mai uşor la schimbările ce.vor surveni după această declarațe. Ei nu vor mai fi obligaţi să studieze în

limba rusă, ca pînă nu demult.

Cei mai dezavantajaţi de acum încolo vor fi tinerii care nu sînt de naționalitate română, asta neinsemnind, bineînţeles, că se va crea un regim de adversitate între tinerii din republică, indiferent de naționalitatea lor. Toţi tinerii au drepturi depline şi abia acum, în cadrul unui sistem mult mai democratic, vor avea prilejul să contribuie umăr la umăr la dezvoltarea sub toate aspectele a demoeraţiei. La fel ca în întreaga Uniune Sovietică tineretul este acela care a prins definitiv gustul libertăţii, care este sătul de comunism, şi care ne dă siguranța că nu ne vom mai reîntoarce niciodată la coşmarul totalitarismului. Tinerii care au murit pe străzile Moscovei şi voluntarii, tineri din Basarabia sint din aceeaşi familie și înseamnă cea mai frumoasă ş sigură speranță pentru viitor. O îngrijorare a lor vine dinspre satisfacerea serviciului — militar în cadrul armatei sovietice. E o situaţie care există şi în alte republici, tinerii moldoveni nedorind să mai servească o armată condusă toț de la centru. EI

Îndeosebi în ultimul an un mare număr de tineri moldoveni nu s-a prezentat la centrele de recrutare, tinerii părăsindu-şi domiciliile și ascunzindu-se prin diferite locuri, mai ales la țară. Există însă mari şanse ca acum. si tuaţia si Să nu uităm că una din mai importante prevederi ale Declaraţiei de independență cere armatei sovietice să se agă de pe teritoriul repui şi deci, și din punct de vedere juridic, centrul va a-

zi, şi revistei citeva fragmente.

Moldova. La intoarcerea la Bucu- 'reşti a dat un interviu postului de radio Europa Liberă, interviu pe care a avut bunăvoință să-l ofere, în aceeași 22“, şi din care preluăm

vea dificultăţi în controlul său militar asupra republicii. Ca şi tinerii „din România, aspiraţia lor se îndreaptă mai ales spre un model occidental, Asta nu înseamnă, că nu sînt bucuroşi că graniţele cu România s-au deschis, că schimburile culturale sint mult mai uşor de realizat, că pot studia în liceele şi universităţile româneşti. Pot să vă dau chiar un exemplu ; am stat de vorbă cu una din. fetele fostului prim-ministru Mircea Druc, care mi-a mărturisit că este foarte încîntată că îşi poate termina ultimul an de medicină la Universitatea din Cluj unde învaţă, desigur, în limba sa maternă, limba română.

In ciuda marilor lipsuri materiale, i-am cu un suflet nealterat şi cu credinţă foarte frumoasă, şi : emoţionantă în idealurile libertăţii, Tinerii aceștia înseamnă un pămînt foarte bun, foarte toditor, din care sînt sigur că vor creşte lucruri extraordinare. Tocmai de asta nu mă ferese să spun că, în anumite privinţe, şi tinerii occidentali au destule de învăţat de la curăţenia sufletească a tinerilor din Republica Moldova. Aici n-am întîlnit rea prematură şi

care trăiesc în Occident,

Ceva trebuie reținut. Că în zilele puciului, tinerii _moldofie che-

punctele

e ale Chişinăului, televiziunea, clădirea Parlamentului, sediul Guvernului

şi toate celelalte instituţii a căror eventuală cucerire ar fi fost foarte periculoasă pentru democraţie. Asta ne dă cea mai mare speranță, faptul că tinerii nu vor mai ceda nii dată ceea ce s-a ciștigat atit de greu şi cu atita chin.

LA CHIȘINĂU ÎN 27 AUGUST 1991

LUCIDITATE PRINTRE LACRIMI

De vorbă cu Dr. NICOLAE CONSTANTINESCU

„Mă, luaţi pușca şi hai la Chișinău“

e Ați fost pentru prima dată in Bavarabia. domnule Nicolae Constantinescu?

mai fost În Basarabia... Acum 50 de ani, tatăl meu. medic „militar, a trecut pe acolo, odată cu războiul. De la el am nişte fotografii cu Basarabia de atunci _ şi multe povestiri... Vedeţi, un şofer ştie bine cum arată şoseaua : un. chirurg pe front ştie bine cum arată moartea. Am luat acum cu mine aceste fotografii şi le-am arătat basarabenilor, încercînd să

le spun că nu i-am minţit. Şi nu i-am trădat.

ee Cum sint basarabenii ?

e Am găsit în Basarabia o populaţie pe care n-o mai cunoscusem. O popuMaţie care s-a păstrat română. O populaţie pentru care” principiul salus popul “suprema lex est rămine încă un principiu viabil. O populație, dacă vă puteţi închipui. despre care vorbeau cronicarii : oamenii cei mai dirji ai noștri sint oamenii de hotar. Un țăran din Tighina mi-a povestit ce au făcut ei cind au aflat de puciul de la Moscova: „O venit un băiet de la noi din sat cu înotocieleta şi ne-a spus că i-au dat jos pe români. $i atunci, Starostele nostru — era în crucea nopții — o ieşit afară, o pus două degete la gură şi-o fluierat. Şi-au apărut ciţiva români. Mă, le-a zis starostele, luaţi puşca şi hai la Chişinău“. Am avut un sentiment foarte încercat, pentru că imediat m-am gindit : ciţi țărani au venit la Timişoara in 16, 17, 18 decembrie ? sau în 21, 22 la Bucureşti ?

Politică de nație și nu de partid

ee Ati plecat în Basarabia ca să citiţi în parlamentul care vota independen!a. Declarația solemnă a Partidului Alianţei Civice şi a Alianţei Civice. = e Din ce în ce mai mult. în ultima vreme, evenimentele ne obligă să nu mai facem politică de partid, ci politică de nație. Da, era Declaraţia solemnă a Partidului Alianţei Civice şi a Aliantei Civice dar. în ultimă instanţă, era declaraţia unor români. Cit priveşte hotărirea de a pleca. drumul. vama... numai Dumnezeu a făcut miracolul ca eu să pot ajunge la Chişinău, fără nici un act. fără nici un fel de viză. Pe la 1 noaptea. era deja 27 august. am făcut rost de un act semnat în alb de Frontul Popular și am porni! la drum cu mașina. fără revizie, fără benzină, Am trecut pe la Blandiana care mi-a dat scrisoarea către poporul basarabean. iar Romi Rusan mi-a dât 0 canistră cu benzină şi o cheie franceză

pentru cazul. că mi. se maşina. La ora 11 după ce trecusem pr miracol

întimplă ceva cu eram la Chişină

lament. am.

i şi am fost imediat înscris pe lista vorbitorilor,

Independența s-a votat cu DA, PENTRU, PRO şi ZA

„00 Din ceea ce noi am văzut Ia televizor, atmosfera era copleșitoare,

e în Basarabia. în momentul de faţă este predominantă luciditatea. printre lacrimi. În. permanență oamenii de acola

a că se străduiese să-şi

ă plinsul şi să găsească cea cale de ieşire din marasm. Un

Popor care vorbeşte greoi. care se miscă greoi. dar care este extraordinar de atent la ceca ce spui şi la ceea ce faci. Ind pendenta s-a votat cu cuvintele da, pentru, pro şi za, Se aplauda pentru fiecare vot, dar aplauzele cele mai mari erau la rușii care au spus za sau la găgăuzii care au spus za. E drept că n-au fost mulţi, de exemplu, cei din Transnistria au lipsit în bloc, dar toţi cei care au venit în acea zi în Parlament au venit să spună za. Deputatul găgăuz Grozolev a zis, şi pentru, apoi s-a dus la microfon şi-a chem tot poporul găgăuz să su:

independența Moldovei. Si. poate văzut_la fiecare” deputat semna... Desi stăpinită. puteai vedea bine disperarea românilor basarabeni.

LIBERTATE și UNIRE

Cum a primit Parlamentul Deelasolemnă a partidului dumneavoastră? Cu ostilitate. Declaraţia, cum aţi ăzut, se refer mod explicit la uni-

cu țara. Deşi au fost aplauze, sint sigur că ele au venit din partea românească a parlamentului şi mi-am dat seama că, dacă pentru independenţă s-a votat in corpore, pentru unire nu. Am ieşit de la parlament şi ne-am îndreptat - spre soclul fostului Lenin pe care era instalată tribuna. Am trecut printr-un culoar de oameni. care me băteau cu flori şi plingeau, şi, evi. dent că pe, acolo nu s-a putut trece decit plingind. Cind ciţiva dintre vorbitori, pentru că nu toți au atins prob! şi-au exprimat dorința de unire, nu s-a produs aceeaşi explozie ca la standarea cuvintelor. libertate și independență

e 9 Care credeți că sint cauzele acestei atitudini ?

e Evident

mi-au dat impre: stăpine: i

una din ca

ze este politica

de tusilicare, de indoctrinare care a fost făcută de ruși și care a prins la cei de vîrstă mijlocie. Lor li s-a spus că, în

românii au adus in Basarabia nu-

mai jandarmi din Oltenia. iar E

n arabe. nii îi numeau găinari, pentru că furau, Pe urmă, cei bătrini trăiese cu convin.

gerea că românii au trădat Basarabia. Şi mai e ceva: intr-c discuţie pe care am, avut-o cu Ion Ungureanu

i ministrul cul turii. am atins gi această problemă a românotobiei. Dincolo de cauzele pe care + le-am arătat mai sus. el spunea: Ta

Podul de flori, primii care au trecut din România in Basarabia au tost bişniţarii,..

Tinerii basarabeni au sentimente părintești față

de ţară

2e Ați vorbit de bătrini, de cei de virstă mijlocie, dar tinerii ?

e Este lucrul cel mai tonic cu care m-am întors din Basarabia. Eu am spus de inai multe ori : cine nu are tineri să și-i cum. pere. Iar. Basarabia are tineri. La. Fron. tul Popular am văzut numai” tineri, oameni de 20-25 de ani. Ei au oprit tâncurile, ei i-au chemat pe țărani, ei au £ cut! declarații zguduitoare... “Tinerii, . “Finerii ăștia au sentimente părintești față de țară. ÎI intrebam pe Iurie (Iurie Roşca, preyedintele. “Frontului Popular n. red.) bine dar ăia erau cu tancurile și Yoi cu nimic. Şi el mi-a spus : Pe 19, 20, 21 august ştiam că Frontul Popular Va fi lichidat şi atunci am fost nicăieri şi peste tot. Ianaey comandase cătușe. Și atunci

am înţeles că pe ăştia nu poți să-i dobori decit cu indrăzneala. Doi teactorişti au blocat cu tractoarele lor unul din dru.

murile de acces spre Chişinău. Ne-ani dus la generalul Osipov cel care condu-

cea armata din zona Chişinăului și i-am spus: Domnule, dumneata să nu ataci moldovenii că e 'de'rău, Şi noi eram cu

miinile goale. Și tot cu miinile goale

ne-am dus la ofițerii care comandau diiziile de tancuri — nu vă băgaţi, că vă

Erau decişi să se opună ?

e Erau decişi să piară. Cam astea ar fi valenţele patriotismului. “Druc, abia întors din România, mi-a spus: Nu prea am văzut români pe acolo. Noi am obţii nut limba română cu rusul pe cap și voi nu puteţi da jos comunismul? Ce vă opreşte ? Pentru mine, marea dramă nu e ce se întimplă cu România, ci ce vă opreşte ca să se intimple altfel.

În haina purității

ee Mai vorbiţi-ne de atmosfera

din

Fiecare clipă era dureroasă. Cum poţi ă te simți cind veneau oameni şi puneau mina pe tine ? Atit. Puneau mina pe tine

şi plingeau. Atmosfera a fost extraordihară pentru că impilarea fusese extra. ordinară, Si-atunci cind s-a luat mina de pe resortul impilării, saltul a fost inimaginabil. Cu atit mai mult cu cit sărăcia în care trăsese oamenii de acolo nu se poate închipui. Dar pentru ci nu asta contează. Ei au ajuns la esențe. Pentru ei valoroasă nu este bunăstarea, poziția individului. Valoroasă este limba. ” VAloroasă, este rugăciunea, valoros este _reș. pectul. Oamenii ăștia care au indurat din partea rușilor lucruri, îngrozitoare, au întrat în haina purității. In discuţia pe care am avut-o cu Ion Ungureanu — (discutie preluată în întregime de Ion Zubaseu de la Flacăra Basarabiei) el mai spunea : Lucrarea trebuie făcută de către oamenii

care nu au nici un fel de cistig din ea. Be Ați vorbit mai devreme de o anume românoiobie în Basarabia. Cum s-ar putea combate acest lucru ?

e Nu pot decit să-l citez încă o dată pe ministrul Ungureanu : Trebui facem. abstracţie de realitatea geo-politică şi să

lucrăm, în spirit. La fel ca în ortodoxie — credincioşii adevăraţi nu sint cei care merg la biserică, sint cei care-şi crese copiii să fie buni. Tot Ungureanu spunea. că, venind în România n-a mai găsit țara de! care ei au fost despărțiți. Onoarea şi respectul s-au pierdut, Dar, oricit am fi de acoperiţi de funinginea comunistă nu trebuie să uităm că cetatea este asediată şi că nu are rost să ne atacăm unii pe alţii. Important. nu este că Vieru a căzut în plasa lui Barbu—Păunescu, Şi Ucraina afirmă că Galaţiul este Gălaţia şi că este al-ei, jar la Hotiu sărbătorese acum 300 de ani de veche cetate ucrainiană, Tot Ungureanu spunea : Terminaţi cu pasiunile, pentru că răsada putredă cade singură,

Să desființăm granița înainte ca ea să fie desființată

ee V-aţi gindit 1a acţiuni concrete prin care trebuie combătută românofobia . şi chiar la nişte acțiuni care ar frebui să pregătească unirea ?

e Unitatea României cu Basarabia nu se poate reface prin edicte politice. Trebuie să ne străduim ca acest lucru să apară ca de la sine. Sa identificăm acele modalităţi de desființare a graniţei inainte ca ca să fie desființată. Frontul Popular ne-a cerut ca România să medieze între

a şi Republica, Moldova pentru re-

cu Bucovina şi sudul BasaraTotodată, ar fi bine ca ambasadele şi reprezentantele comerciale ale. Românici să fie puse la dispoziţia Republicii Moldova, în toată lumea. Să existe liberă trecere între Moldova şi România şi să se pregătească o, conferință a unioniştilor din Moldova şi din România ca să se elaboreze o platformă electorală a uni sint şi alte lucruri ușor de rea) unificarea. învăţăm văţămintul să fie de 12 ani, lele pentru clasele I-IV să fie comune şi editate în România. Un alt lucru pe care-I credem necesar ar fi și coordona. activităţilor opoziţiei în România . şi bia, Facilitarea acțiunilor de m : românii trebuie să meargă în Bucovina de. nord şi în sudul Basârabiei ca să se vada ce sint românii, pentru că acolo ei sint prezentaţi ca străini. Și in vers, oameni din Bucovina de nord şi sudul Basarabiei să vină aici, să fie inso_ țiţi de ghizi cu bune cunoştinţe de isto_ rie. Este momentul să avem prefix - la telefon cu Basarabia, ca să putem comunica imediat, iar. în csea ce priveşte re_ laţiile economice, ele trebuie dezvoltate toată

mod dede prelu.

bici

De. pil

iar manua-

şi, de asemeni, irebuie antrenată

diaspora pentru de: osebit de tehnologii agricole crare a produselor agricole. Mai e. nevoie să adaug că a trebuit să se faciliteze pentru basarabeni abonarea la presa românească. Dar prima acţiune pe care ar trebui s-0 facem ar fi aceea de organizare a unui simpozion, fie la Academie, fie la Institutul de istorie cu tema. Legitimitatea independenței Basarabiei. Pe baza acestui simpozion, să al_ cătuim un material care să fie dat dias. porci, un material prin care să se de. monstreze că s-au folosit căile legale şi că nu s-a eludat dreptul internaţional atunci cînd s-a hotărit independența,

oltarea

DECLARAŢIE SOLEMNĂ

din partea Partidului Alianţei Civice și a Alianţei Civice

Luînd act de hotărirea Parlamentului Republicii Moldova care consfinţeşte dreptul la libertate, autodeterminare și independenţă al fraţilor noștri de peste Prut, Partidul Alianţei Civice declară că România este una și indivizibilă cu o Moldovă care se întinde de

la Nistru la Carpaţi..

Rupţi de țara lor, românii din teritoriul României cotropite de

armata sovietică au fost, în acești 47 de ani, decimați deportaţi, supuși unor inimaginabile suplicii, siliţi să-

întemnițați, uite limba

şi originea. Ei au rămas însă români, fii buni ai țării lor. În această zi istorică, nu putem să nu ne gindim cu admiraţie

şi profundă recunoștință că românii

din Republica Moldova au

dus greul luptei, și dacă putzrea din România nu i-a susținut, po-

porul român a făcut-o. Partidul Alianţei Civi

decit țări libere.

e doreşte să exprime cu toată tăria că politica hegemoniei față de țările mici a devenit anacroi nu uităm că în Europa de azi şi de miine nu vor mai treb;

Chemăm românii de pretutindeni să se alăture efortului nostru comun de reintregire şi de refacere a României. Fie ca bunul Dumnezeu să ne ajute.

De la declaraţia de independență la realitatea ei

drumul Republicii Moldova nu este simplu

Este Moldova un stat independent ?

Un excelent text al lui Brezinski în Newsweek-ul de acum două săptămini atrăgea deja atenţia preşedintelui George Bu-h să nu mai folosească termenul de „Uniunea Sovietică“ şi în nici într-un caz sintagma „poporul sovietic“, devenită de-a dreptul jignitoare pentru majoritatea popoarelor înrobite de fostul imperiu sovietic. Că Uniunea Sovietică nu mai. există, deşi zidul Kremlinului, armamentul nuclear, mausoleul lui Lenin şi premiul Nobel acordat lui Gorbaciov rămîn niște realităţi, pare aproape un truism. Paradoxal, non-existența URSS are însă la această oră coordonate mai bine definite decit existența republicilor independente — excepţie: făcînd, fireşte, Țările Baltice. Și, din păcate, Moldova noastră nu mai puţin decit celelalte! Un exemplu este aşazisul consulat. al Moldovei de la Iaşi, consulat al URSS — cel puţin deocamdată. Consulul Aurel Dănilă nu are încă un sediu, foloseşte tot vechea sa ştampilă, şi nu pare conştient că, una. peste alta, este practic primul însărcinat cu afaceri al Statului-independent Moldova: în străinătate. Confuzia se preJungeşte la punctul de frontieră Albiţa. Numai din studio sau din redacţie se poate traversa cu buletinul şi trecerea Prutului e un simplu galop de sănătate. Realitatea înfăţişează însă aceleaşi cozi interminabile la graniță, aceiaşi soldaţi şi vameşi care trăiesc iluzia totalitarismului pe spaţiu restrins — îşi etalează armele şi autoritatea, măşti ale unei corupții fără leac. În partea așa-zis fostă sovietică şi actual românească situaţia este şi mai paradoxală. Toţi grănicerii sînt ruși şi ucrainieni, Un -vameş tuciuriu care se exprimă întru-n fel de limbă română, la întrebarea unde sînt autorităţile statului moldovean, ne „linişteşte“ : „Nu mai panicați lumea degeaba. Nu s-a schimbat nimic“. Aşa să fie ? Turistii” români, singurii, spre deosebire de bulgari şi de polonezi, plătese o taxă de 18 dolari americani pentru întreţinerea şoselelor sovietice. În partea moldoveană, grilajul înalt de doi metri şi jumătate închide accesul pietonilor frantalieri, creînd la propriu senzaţia intrării în aceeaşi veche închisoare.

Ce se întîmplă ? De ce se discută de luni de zile despre facilitarea trecerii între România şi Moldova, despre deschiderea unor noi puncte de frontieră, fără ca, totuşi, nimic să se schimbe ? Reprezentantul Moldovei la Bucureşti. este de părere că va mai dura citeva zile, dl. secretar de stat Meleşcanu de la MAE se referă la „săptămini“. În general, sînt invocate obiecţii tehnice : Moldova nu are încă un personal calificat. în schimb, la graniţa cu Ucraina s-au deschis deja cinci puncte de frontieră: un fost profesor de geografie metamorfozat în vameş se descurcă destul de bine la cel mai sudic dintre aceste puncte, în vreme ce la cel mai nordic, care este de fapt trecerea în “Bucovina, s-au găsit şi doi poliţişti şi s-a instalat o barieră. Cel mai greu merg deci lucrurile la frontiera cu România. Anatol Plugaru, noul director al Departamentului. Securităţii din Moldova, ne asigură că vameşii au început deja pregătirea. În fapt, Anatol Plugaru şi Nicolae Chistoacă s-au întilnit după proclamarea independenței cu Vadim Bakatin, noul conducător al KGB unional cu care au discutat problema frontierelor. Comandamentul trupelor de grăniceri ai URSS este. tocmai pe cale de a se desprinde de KGB şi a alcătui o entitate separată. Propunerile moldovenilor, inspirate de cele baltice, s-au concretizat într-un proiect care vizează rezolvarea situaţiei într-un an, maximum un an şi jumătate. Este vorba de transferul soldaţilor şi gradaților din trupele de grăniceri ale URSS: cei moldoveni la granița Moldovei, străinii în alte zone. Acelaşi lucru se va întîmpla şi cu armata. Moldova nu urmează calea Ucrainei, ne spune Nicolae Chistoacă, director general al Departamentului de Stat pentru probleme militare, care a naționalizat armata sovietică aflată pe teritoriul ei. Moldova va urma aceeaşi cale, mai lentă, dar mai profundă, a transferării moldovenilor din armată de pe tot cuprinsul URSS între actualele graniţe ale Republicii. Dacă vama moldovenească va începe să funcţioneze în citeva săptămini, pentru armată şi trupele de grăniceri va dura mai mult de un an şi vor fi necesare garanţii acordate URSS. Pînă la această oră, toate părţile, incluzindu-l pe noul ministru sovietic al armatei, Saposnikov, au fost de acord în principiu cu proiectul propus. Nicolae Chistoacă se aşteaptă chiar ca aceasta să ia măsuri disciplinare, impotriva regimentului de geniști de la Ribniţa care s-a emancipat de conducerea ierarhică a Armatei Roşii şi s-a declarat armată a Republicii Socialiste Sovietice Transnistrene.

Vind șampanie şi-mi cumpăr petrol

Ce. altceva mai face o ţară independentă, în afară de frontiere și ai mată ? Desigur, economia naţională. Aici lucrurile sînt diabolic de complicate, deoarece, desigur, regimul comunist a avut grijă ca minereul din Rusia să fie transformat în piese la Minsk şi asamblat în televizoare în Lituania, Vor trece ani, poate zeci de ani, pînă cînd republicile vor reuşi să se desfacă din cercul vicios,

Deocamdată semne exterioare ale unei reforme economice nu pot fi văzute, nici în Moldova şi nici în Bucovina. În Transnistria avem chiar mari probleme să găsim un restaurant. Plingindu-ne d-lui Liţeani, însărcinatul cu presă al Sovietului Transnistrean, ne alegem cu cartea de vizită a unui amic al domniei sale care ar fi, deschis o bancă privată. Înminarea cărții de vizită este însoţită de precizarea că momentan amicul lipseşte din localitate precum şi de consideraţia generală, de o rară subtilitate, cum că pentru economia de piaţă băncile sînt infinit mai importante decit restaurantele.

Două săptămini la rind televiziunea din Chișinău a dat cea mai grea lovitură cu putință ideii de privatizare în agricultură; înfăţişind, pe țăranii din Moldova din stinga Prutului traversînd ca să-i ajute pe cei din dreapta la strînsul recoltei — apoi declarind, odată întorși acasă, că „Nu vrem să ne daţi pămint ca în România, să trebuiască să vină alții cu utilajele să ni-l lucreze". „La această oră nu numai conducătorii de colhoz sint împotriva desființării colhozurilor“, spune Mircea Druc, „ci chiar țăranii înşişi”. Cu toate acestea, spune el „nu trebuie să uităm care este adevărata noastră necesitate în sectorul agricol. Eu nu am nevoie de colhozuri, dar nici de ţărani. Scopul meu este să am o producţie agricolă foarte bună“. După părerea sa, privatizarea agricolă ar fi trebuit precedată în România de crearea unei rețele adecvate de distribuire a semințelor şi a utilajului agricol.

O veche legendă spune că Moldova a fost grinarul Imperiului. La ora aceasta faptul e departe de a fi adevărat. Moldova are monopolul unor pro-

Răsăritul Europei se af:ă în Apusul Imperiului,

a e Sa

duse agricole, cum ar fi tutunul, fructele şi. legumele, 'strugurii de. şâmpanie, uleiul de trandafiri. Obligată să se elibereze din chingile economiei planif, cate, Moldova: îşi caută drumul. Are piețe de desfacere în Occident pentru materiile prime din industria cosmeticii. Austria cumpără deja toată şampania roşie produsă în Moldova. Cu devizele convertibile obținute din aceste vinzări îşi vor procura petrolul și gazele naturale în momentul în care acestea nu vor mai fi accesibile la preţuri subvenţionate.

Nici în direcţia privatizării în sfera industriei sau serviciilor nu s-au făcut prea mulţi pași. În primul rînd deoarece legea cetățeniei a fost adoptată de-abia recent, şi apoi «din cauza problemei monedei convertibile. „În 1940 tatăi meu a cumpărat două hectare de pămint de la un ţăran şi i-a plătit în lei“, povesteşte Mircea Druc. „Trei zile mai tirziu au intrat ruşii și ţăranul a venit la t să-și ia pămîntul înapoi, că nu mai avea ce face cu leii“. În situația actua cînd Ucraina face pregătiri pentru a trece la o altă monedă, a face afaceri pe ruble este absurd. În curind, rubla nu va mai fi decit o simplă bucată de hirtie cu care se pot tapeta pereţii. La oficiile de, schimb ale statului se dau treizeci şi cinci de ruble pentru un dolar, curs blind faţă de Moscova, unde se dau cincizeci. „Intourist“-ul şi banca naţională respectă încă vidicolul curs de 2,2 ruble ta-un dolar american.

Concepţia guvernului de la Chişinău, în realitate concepția lui Druc, pe care succesorul său Valeriu Muravschi o împărtășește, condamnă fără echivoc privatizarea” gratuită sau împroprietărirea. „Trebuie renunțat la ideca de a împărţi ceva — care nu este altceva decit bolșevism“, spune Mircea Druc. Guvernul îşi pune speranțe ca noile legi ale falimentului şi impozitării, în curs de adoptare, vor elimina birocraţia şi vor da un nou impuls atit colhozu-

rilor cît și celorlalte întreprinderi. Guvernul încurajează orice investiţii de capital străin şi pregăteşte o legislaţie care să asizure siguranța proprietăţii private.

O ilustrare elocventă a cursului pe care-l tinde să îl ia economia de piaţă este hotelul în care stăm. Fost hotel al guvernului din Chişinău, donat de Brejnev partidului comunist, este recuperat de Mircea Druc pentru guvern în urma unui proces laborios. Înainte de a pierde procesul, comuniștii apucă însă să-l concesioneze pe zece. ani faimoasei firme „Seabeco —. Ziirich, Toronto, Moscova“. Valeriu Matei, preşedintele comisiei parlamentare pentru investigarea averii partidului comunist, bănuia că în spatele acestei firme de care nu a auzit nimeni, nici măcar banca pe care au indicat-o ca paitener uzual, stau alţi bani ai comuniştilor, extraşi mai demult. Zeci de clădiri ale P.C. au apucat să fie vindute în Moldova, în general sediile. Evaziunea fiscală este probabil de ordinul a miliarde de ruble, dar nimeni nu are destule date pentru a evalua la această oră. Între timp, în hotelul Seabeco devenit un elegant „Business center — sîntem singurii clienţi vreo trei zile — o cameră single costă 120 de dolari pe noapte, la restaurant ţi se cere pașaportul ca să se stabilească în ce valută serveşti masa, şi contrar oricăror uzanțe internaţionale, plata se face doar în cash şi doar în avans. Majoritatea personalului nu ştie nici măcar româneşte, dar îşi arată amabilitatea într-o engleză onorabilă,

Reuniticarea recunoscută mai ușor ca independența ?

Cit Mircea Druc visează la alcătuirea unui plan economic de refacere comun pentru Moldova şi România, situația politică din Moldova începe să capete tente din ce. în ce mai românești. Parlamentul pregătește pentru Mircea Snegur o realegere fără griji, pe cinci ani, în luna decembrie. Frontul Popular. se opune acestor alegeri, care par să anunţe cinci ani de independență față de România. În orice caz, Mircea Druc nu poate candida, deoarece nu a locuit în ultimii zece -ani în Moldova, ci la Cernăuţi. Se vehiculează numele altor candidaţi, printre care Alexandru Moșanu, preşedintele Parlamentului, dar nimic nu e sigur. Unitate nu există însă, Mesajul preşedintelui Snegur către George Bush nu este înmiînat lui Al. Moşanu şi Iurie Roşca, care pleacă în America, ci trimis lui James Baker care se află la Moscova. Propunerile de accelerare ale procesului de apropiere cu România aparţinind lui Nicolae Țiu, ministru de externe, sînt temporizate în şedinţa guvernului. Ministerul de' externe din Chişinău aşteaptă ca Adrian Năstase să preia integral destinele recunoaşterii internaţionale ale Moldovei, nu se ştie cu cît temei.

Timpul trece şi, în afara României, nimeni nu recunoaşte independența Republicii Moldova. Ba chiar, surse apropiate Parlamentului moldovean care doresc să-şi păstreze anonimatul, precizează că, Statele Unite cel puțin, ar fi dat înțeles că reunificarea ar fi recunoscută mai ușor decit independența, fiind reala lichidare a consecințelor pactului Ribbentro-Molotov, în vreme ce recunoaşterea independenţei ar deschide un precedent nedorit pentru celelalte republici secesioniste,

Pentru aceasta însă, e necesară calmarea situaţiei în Transnistria. Şi, în

ciuda vizitei deputaţilor din Parlamentul Rusiei care au explicat blocanților din Bendei pol că trebuie .să renunțe la mentalitatea lor de ocupanţi şi să trăiască în pace în Moldova cu moldovenii, violența pare că nu va ocoli nici ţinuturile Nistrului. în Răsăritul Europei sfirşitul de mileniu pare o întoarcere la

violenţă n mult chiar decit o descoperire a democraţiei.

ALINA MUNGIU

mega

Foto: MARIAN BORAIA